Conjugare a induce

Conjugarea verbului a induce: eu induc, tu induci, el ea induce la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a induce”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a induce”!

Verbul a induce conjugat la prezent

eu induc
tu induci
el ea induce
noi inducem
voi induceți
ei ele induceți

Verbul a induce conjugat la viitor

eu voi induce
tu vei induce
el ea va induce
noi vom induce
voi veți induce
ei ele vor induce

Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.

Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.

Verbul a induce conjugare la condițional prezent

eu aș induce
tu ai induce
el ea ar induce
noi am induce
voi ați induce
ei ele ar induce

Verbul a induce conjugare la condițional perfect

eu aș fi indus
tu ai fi indus
el ea ar fi indus
noi am fi indus
voi ați fi indus
ei ele ar fi indus

Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).

Conjug a induce la conjunctiv prezent

eu să fiu induc
tu să fii induci
el ea să fie inducă
noi să fim inducem
voi să fiți induceți
ei ele să fie inducă

Conjug a induce la imperfect

eu induceam
tu induceai
el ea inducea
noi induceam
voi induceați
ei ele induceau

A induce conjugarea la timpul mai mult ca perfect

eu indusesem
tu induseseși
el ea indusese
noi induseserăm
voi induseserăți
ei ele induseseră

Verbul a induce conjugat la timpul conjunctiv perfect

eu să fi indus
tu să fi indus
el ea să fi indus
noi să fi indus
voi să fi indus
ei ele să fi indus

Conjugare a induce la perfectul simplu

eu indusei
tu induseși
el ea induse
noi induserăm
voi induserăți
ei ele induseră

Conjugarea verbului a induce la perfectul compus

eu am indus
tu ai indus
el ea a indus
noi am indus
voi ați indus
ei ele ar indus

Conjugă a induce la viitor anterior

eu voi fi indus
tu vei fi indus
el ea va fi indus
noi vom fi indus
voi veți fi indus
ei ele vor fi indus

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane

VEZI DEFINIŢII a induce

INDÚCE, indúc, verb

III. tranzitiv

1. (Numai în expresie) A induce în eroare = a face (pe cineva) să creadă sau să i se pară că ceva este altfel decît e în realitate; a înșela, a amăgi. Nu obosesc tot cîntînd laude nemeritate unor persoane din Principate și inducînd astfel în eroare opinia publică. BOLINTINEANU, O. 253.

2. A produce un cîmp electric prin inducție electromagnetică.

– Forme gramaticale: participiu indus.

Alte verbe

Alte forme ale verbului

Gerunziu

inducând

Participiu

indus

Infinitiv scurt

induce

Imfinitiv lung

inducând