eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a îndulci

Conjugarea verbului a îndulci: eu îndulcesc, tu îndulcești, el ea îndulcește la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a îndulci”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a îndulci”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a îndulci conjugat la prezent
  • eu îndulcesc
  • tu îndulcești
  • el ea îndulcește
  • noi îndulcim
  • voi îndulciți
  • ei ele îndulciți
Verbul a îndulci conjugat la viitor
  • eu voi îndulci
  • tu vei îndulci
  • el ea va îndulci
  • noi vom îndulci
  • voi veți îndulci
  • ei ele vor îndulci
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a îndulci conjugare la condițional prezent
  • eu aș îndulci
  • tu ai îndulci
  • el ea ar îndulci
  • noi am îndulci
  • voi ați îndulci
  • ei ele ar îndulci
Verbul a îndulci conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi îndulcit
  • tu ai fi îndulcit
  • el ea ar fi îndulcit
  • noi am fi îndulcit
  • voi ați fi îndulcit
  • ei ele ar fi îndulcit
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a îndulci la conjunctiv prezent
  • eu să fiu îndulcesc
  • tu să fii îndulcești
  • el ea să fie îndulcească
  • noi să fim îndulcim
  • voi să fiți îndulciți
  • ei ele să fie îndulcească
Conjug a îndulci la imperfect
  • eu îndulceam
  • tu îndulceai
  • el ea îndulcea
  • noi îndulceam
  • voi îndulceați
  • ei ele îndulceau


A îndulci conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu îndulcisem
  • tu îndulciseși
  • el ea îndulcise
  • noi îndulciserăm
  • voi îndulciserăți
  • ei ele îndulciseră
Verbul a îndulci conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi îndulcit
  • tu să fi îndulcit
  • el ea să fi îndulcit
  • noi să fi îndulcit
  • voi să fi îndulcit
  • ei ele să fi îndulcit
Conjugare a îndulci la perfectul simplu
  • eu îndulcii
  • tu îndulciși
  • el ea îndulci
  • noi îndulcirăm
  • voi îndulcirăți
  • ei ele îndulciră
Conjugarea verbului a îndulci la perfectul compus
  • eu am îndulcit
  • tu ai îndulcit
  • el ea a îndulcit
  • noi am îndulcit
  • voi ați îndulcit
  • ei ele ar îndulcit
Conjugă a îndulci la viitor anterior
  • eu voi fi îndulcit
  • tu vei fi îndulcit
  • el ea va fi îndulcit
  • noi vom fi îndulcit
  • voi veți fi îndulcit
  • ei ele vor fi îndulcit


Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ÎNDULCÍ, îndulcesc, verb IV.

1. tranzitiv (Cu privire la mîncări și băuturi) A face să fie (mai) dulce. Rachiu îndulcit cu miere. CREANGĂ, A. 139.
       • figurat Colo-n umbra îndulcită de miroase-mbătătoare, Capul mic ei și-l ridică, nări îmflînd spre depărtare. EMINESCU, O. IV 129.
♦ (Popular) A face mai gustos. Pe masa Marinei fu așezat un lighean de tablă plin de icre negre proaspete, numai îndulcite c-o mînă de sare. BART, E. 194.
♦ reflexiv (Despre mîncări și băuturi) A deveni dulce, a căpăta un gust dulce (de obicei plăcut). Ce-i amar se îndulcește, Ce-i mîhnit se-nveselește. ALECSANDRI, P. P. 336.

2. reflexiv A mînca din mîncări gustoase (care nu sînt totdeauna la îndemînă); a se înfrupta. N-aveau decît o vacă, de la care se îndulceau ei amîndoi, cu doi fii ai lor. RETEGANUL, P. III

3. Hrană corbilor să-l dăm, Ca și ei să se-ndulcească, cînd și noi ne răzbunăm. NEGRUZZI, S. I 129.
       • Expresia: A se îndulci la (sau cu) ceva = a da de gustul unui lucru și a căpăta poftă să mai guști, să mai posezi; a se nărăvi la ceva, a se deda la..., a se obișnui cu... Hoțul, șiret și smerit, la pungi de parale... s-a îndulcit. ALECSANDRI, T. 201. S-o îndulcit cu chilipiruri, de cînd o pus mîna pe moșia cucoanei Săfticăi. id. ib. 258.

3. tranzitiv A umple de mulțumire, a desfăta, a satisface. Muierea nu era mulțumită de loc că n-a luat și un purcel ca să aibă și copilașii ei cu ce să-și mai îndulcească inima. REBREANU, R. II 162. Găinile ei scurmă în ograda mea și ea nu-mi dă măcar un ou, să-mi îndulcesc cel suflet. DUNĂREANU, CH. 73.
       • figurat Tu-mi îndulcești viața. ALECSANDRI, P. II 30. Hotărăște-te a-mi îndulci puținele zile ce mi-a mai rămas. NEGRUZZI, S. I 109. Numai una mă-ndulcește, Că neveasta mă-ndrăgește. TEODORESCU, P. P. 272.
       • reflexiv Înștiințați fiind de sosirea sa, l-au întâmpinat în grădina palatului sfetnicii și căpitanii și se îndulceau întrebîndu-l. SADOVEANU, despre P. 24.

4. tranzitiv A înmuia, a reduce duritatea, asprimea, violența (cuiva sau a ceva). vezi estompa. Pe urmă își îndulci glasul. REBREANU, R. I 198. Umbra tremurătoare a pomilor îndulcea albeața proaspătă a varului. MACEDONSKI, O. III 50.
♦ A face să fie mai bun; a îmblînzi. De venin să fie un suflet, sînt dureri care trebuie să-l îndulcească. EMINESCU, N. 73.


Alte verbe













Alte forme ale verbului

Gerunziu

îndulcind

Participiu

îndulcit

Infinitiv scurt

îndulci

Imfinitiv lung

îndulcind



dex-app