eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a irumpe

Conjugarea verbului a irumpe: eu irump, tu irumpi, el ea irumpe la toate timpurile şi modurile verbale

Cum conjugăm corect verbul „a irumpe”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a irumpe”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a irumpe conjugat la prezent
  • eu irump
  • tu irumpi
  • el ea irumpe
  • noi irumpem
  • voi irumpeți
  • ei ele irumpeți
Verbul a irumpe conjugat la viitor
  • eu voi irumpe
  • tu vei irumpe
  • el ea va irumpe
  • noi vom irumpe
  • voi veți irumpe
  • ei ele vor irumpe
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a irumpe conjugare la condițional prezent
  • eu aș irumpe
  • tu ai irumpe
  • el ea ar irumpe
  • noi am irumpe
  • voi ați irumpe
  • ei ele ar irumpe
Verbul a irumpe conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi irumpt
  • tu ai fi irumpt
  • el ea ar fi irumpt
  • noi am fi irumpt
  • voi ați fi irumpt
  • ei ele ar fi irumpt
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).
Conjug a irumpe la conjunctiv prezent
  • eu să fiu irump
  • tu să fii irumpi
  • el ea să fie irumpă
  • noi să fim irumpem
  • voi să fiți irumpeți
  • ei ele să fie irumpă
Conjug a irumpe la imperfect
  • eu irumpeam
  • tu irumpeai
  • el ea irumpea
  • noi irumpeam
  • voi irumpeați
  • ei ele irumpeau
A irumpe conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu irumpsesem
  • tu irumpseseși
  • el ea irumpsese
  • noi irumpseserăm
  • voi irumpseserăți
  • ei ele irumpseseră
Verbul a irumpe conjugat la tiimpul conjunctiv perfect
  • eu să fi irumpt
  • tu să fi irumpt
  • el ea să fi irumpt
  • noi să fi irumpt
  • voi să fi irumpt
  • ei ele să fi irumpt
Conjugare a irumpe la perfectul simplu
  • eu irumpsei
  • tu irumpseși
  • el ea irumpse
  • noi irumpserăm
  • voi irumpserăți
  • ei ele irumpseră
Conjugarea verbului a irumpe la perfectul compus
  • eu am irumpt
  • tu ai irumpt
  • el ea a irumpt
  • noi am irumpt
  • voi ați irumpt
  • ei ele ar irumpt
Conjugă a irumpe la viitor anterior
  • eu voi fi irumpt
  • tu vei fi irumpt
  • el ea va fi irumpt
  • noi vom fi irumpt
  • voi veți fi irumpt
  • ei ele vor fi irumpt


Definiție din
Dicționarul etimologic român
irúmpe (irúmp, irúmpt), verb

– A ieși la iveală dintr-o dată, a năvăli. latina irrumpe (secolul XIX), adaptat la conjugarea lui ru(m)pe. participiu nu se folosește.

– derivat irupți(un)e, substantiv feminin, din limba franceza irruption.


Alte verbe







Alte forme ale verbului

Gerunziu

irumpând

Participiu

irumpt

Infinitiv scurt

irumpe

Imfinitiv lung

irumpând