eSursa - Dictionar de sinonime



Conjugare a juca

Conjugarea verbului a juca: eu joc, tu joci, el ea joacă la toate timpurile şi modurile verbale

verbul „a juca”?
Mai jos poți găsi toate conjugările pentru „a juca”!
CONSULTĂ DEX
Verbul a juca conjugat la prezent
  • eu joc
  • tu joci
  • el ea joacă
  • noi jucăm
  • voi jucați
  • ei ele jucați
Verbul a juca conjugat la viitor
  • eu voi juca
  • tu vei juca
  • el ea va juca
  • noi vom juca
  • voi veți juca
  • ei ele vor juca
Un verb la timpul prezent arată că acțiunea este săvarșită in momentul vorbirii.
Viitorul indică o acțiune care se va desfășura după momentul vorbirii. Este alcătuit din forme specifice verbului a avea + infinitivul verbului de conjugat. In romană sunt patru forme de viitor propriu-zis și una de viitor anterior, toate formate analitic, distribuite după registre de limbă.
Verbul a juca conjugare la condițional prezent
  • eu aș juca
  • tu ai juca
  • el ea ar juca
  • noi am juca
  • voi ați juca
  • ei ele ar juca
Verbul a juca conjugare la condițional perfect
  • eu aș fi jucat
  • tu ai fi jucat
  • el ea ar fi jucat
  • noi am fi jucat
  • voi ați fi jucat
  • ei ele ar fi jucat
Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită sau o acțiune realizabilă dacă este indeplinită o anumită condiție. Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.
In limba romana condiționalul poate fi folosit și pentru relatarea unui fapt despre realitatea căruia nu există certitudine. Un timp verbal ce poate exprima și dorința neimplinita. Condiționalul-optativ perfect sau Condiționalul perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat (eu as fi).


Conjug a juca la conjunctiv prezent
  • eu să fiu joc
  • tu să fii joci
  • el ea să fie joace
  • noi să fim jucăm
  • voi să fiți jucați
  • ei ele să fie joace
Conjug a juca la imperfect
  • eu jucam
  • tu jucai
  • el ea juca
  • noi jucam
  • voi jucați
  • ei ele jucau


A juca conjugarea la timpul mai mult ca perfect
  • eu jucasem
  • tu jucaseși
  • el ea jucase
  • noi jucaserăm
  • voi jucaserăți
  • ei ele jucaseră
Verbul a juca conjugat la timpul conjunctiv perfect
  • eu să fi jucat
  • tu să fi jucat
  • el ea să fi jucat
  • noi să fi jucat
  • voi să fi jucat
  • ei ele să fi jucat
Conjugare a juca la perfectul simplu
  • eu jucai
  • tu jucași
  • el ea jucă
  • noi jucarăm
  • voi jucarăți
  • ei ele jucară
Conjugarea verbului a juca la perfectul compus
  • eu am jucat
  • tu ai jucat
  • el ea a jucat
  • noi am jucat
  • voi ați jucat
  • ei ele ar jucat
Conjugă a juca la viitor anterior
  • eu voi fi jucat
  • tu vei fi jucat
  • el ea va fi jucat
  • noi vom fi jucat
  • voi veți fi jucat
  • ei ele vor fi jucat


Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
JUCÁ, joc, verb

I.

1. reflexiv (Mai des despre copii) A-și petrece timpul amuzîndu-se (cu diferite jocuri), a se distra. Cîțiva copii se jucau într-o curte. VLAHUȚĂ, O. A. I 143. Cînd bătea ceasul la trii, Ne jucam ca doi copii. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 300.
       • Expresia: (Familiar) Așa nu mă mai joc = nu sînt dispus să continuu în felul acesta.
       • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de», «în», «cu» și arătînd felul jocului) Se joacă de-a baba-oarba. ▭ Pe o măsuță, paginile scrise de Vaniușa, cuburile cu care s-a jucat. STANCU, U.R.S.S. 42. Jucam în bumbi. SADOVEANU, O. VII 274.

2. reflexiv A glumi, a-și bate joc, a nu lua în serios. Vino! Joacă-te cu mine... cu norocul meu. EMINESCU, O. I 154. A! voi vă jucați cu mine! Afară boaite! Ieșiți că pre toți vă omor! NEGRUZZI, S. I 161.
       • Expresia: A se juca cu sănătatea (sau cu viața) = a nu-și îngriji sănătatea. (Eliptic) Nu te juca, soro, boala n-alege. CARAGIALE, N. S. 63. (tranzitiv) A juca festa (sau renghiul) cuiva = a păcăli pe cineva, a face cuiva o farsă. Se temură să nu le fi jucat iarăși verb reflexiv:un renghi. ISPIRESCU, L. 249.

3. intranzitiv A-și petrece timpul cu jocuri de noroc sau de societate. Trageți toți cîte-o carte: domnule, ești cu mine. Șezi mă rog împotrivă, și vezi de joacă bine. ALEXANDRESCU, M. 265.
       • tranzitiv (Cu complement intern) Alteța-sa... nu învoiește supușilor săi să joace jocuri de hazard. NEGRUZZI, S. I 326.
♦ tranzitiv (Cu privire la o carte de joc, un număr etc.) A pune în joc, a miza pe... Am crezut mereu că la ruletă e bine să joci numere în plin. CAMIL PETRESCU, U. N. 403.
       • Expresia: A juca la bursă vezi bursă.

4. intranzitiv A participa ca jucător la o competiție sportivă. Echipele noastre sportive au jucat în cadrul Festivalului.
♦ tranzitiv A practica un anumit sport. Joacă volei.

5. intranzitiv A dansa. Satu-i strîns în bătătură, Cîntă, joacă, chefuiește. IOSIF, PATR. 25. Și-un prinț la anul! blînd și mic, Să crească mare și voinic, Iar noi să mai jucăm un pic Și la botez! COȘBUC, P. I 59. Se prinseră în horă și jucară. ISPIRESCU, L. 39.
       • figurat Spicele jucau în vînt Ca-n horă dup-un vesel cînt. COȘBUC, P. I 176.
       • tranzitiv(Complementul indică dansul) Domnule Dan trebuie să joci cu noi un cadril. VLAHUȚĂ, O. A. III

10. (Complementul indică fata cu care se dansează) Tu s-o joci, dar mai așa! Liniștit, cum joci pe-o soră. COȘBUC, P. I 136. M-a mînat maica la joc. Cremene și foc! Să joc fata cea frumoasă, Cremene și iască! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 361.
♦ tranzitiv factitiv (Cu privire la unele animale) A face să execute anumite mișcări ritmice. Arabii toți răsar din cort, Să-mi vadă roibul cînd îl port Și-l joc în frîu și-l las în trap! COȘBUC, P. I 109. Mai bine jucam ursul la porțile străine. BOLINTINEANU, O. 198.
♦ tranzitiv A păcăli pe cineva, a-și bate joc de cineva. Lască-mi pică ei în mînă... și am să-i joc și eu cum se cuvine. REBREANU,

I. 60. [Pot] a vă spune în față curat cine sînt și cum v-am îmbrobodit și v-am jucat. GHICA, A. 690.

6. intranzitiv (Despre lucruri văzute în mișcare) A se mișca (sau a da impresia că se mișcă) repede și tremurat. Toate îi joacă pe dinaintea ochilor într-o amețeală plăcută. C. PETRESCU, A. 294. Umbra lui juca pe perete și peretele parcă se clătina. REBREANU, R. I 206. Îi jucau literele sub ochi și se împiedica la fiecare cuvînt. BART, E. 23. Vedea jucînd pe cer trei luni în loc de una. CARAGIALE, O. III 58.
       • (Poetic) Joacă soarele-n ferești. FRUNZĂ, S.

13. Apusul joacă într-un potop de pară. IOSIF, P. 33. P-a ei frunte juca luna Și-i juca prin dezmierdare soarele pe chipul ei. COȘBUC, P. II 137. (reflexiv) Soarele, bătîndu-i drept în față, i se juca pe obraz. vezi limba română noiembrie 1953, 188. Răcoroase, mari livezi Prin care soarele se joacă. despre BOTEZ, forme S.

7.
       • figurat Pe toate fețele însă juca o întrebare... care aștepta un răspuns. REBREANU, R. II 18. Juca un zîmbet de lumină pe fruntea lui brăzdată-n crețe. GOGA, C. P.

8. În lan erau feciori și fete, Și ei cîntau o doină-n cor, Juca viața-n ochii lor. COȘBUC, P. I 176.
       • Expresia: A-i juca (cuiva) ochii (în cap), se spune despre o persoană care are scînteieri de inteligență în priviri sau despre cel viclean, care privește în lături, ca să nu-și trădeze gîndurile. Ochii îi jucau în cap, vioi și tineri. STANCU, U.R.S.S. 94. Năstase Blîndu ne vorbea liniștit, dar ochii căprii îi jucau necontenit în cap. SADOVEANU, O. VI 352. Ochii îi jucară în toate părțile. DELAVRANCEA, H. T. 21. Un puișor de fată, căreia îi jucau ochii în cap, ca la o șerpoaică. CREANGĂ, P. 167.

7. tranzitiv A mișca încoace și încolo, a sălta ușor, prin mișcări repetate. Joacă în palme un cărbune luat cu mîna ca să-și aprindă țigara. CAMIL PETRESCU, O. I 299. Emil Sava, stînjenit, juca între degete un lanț cu chei prinse în verigă. C. PETRESCU, R. DR. 209. Din scutece copilul Cînd plînge... Te duci și-l joci pe brațe Și-l culci apoi pe sîn. COȘBUC, P. I 215. Vornicelul intră jucînd sita cu darurile miresei. SEVASTOS, N. 125.

8. intranzitiv (Despre actori) A interpreta un rol, într-o piesă sau într-un film; (despre trupe de teatru) a da reprezentație. Trupa... jucă toată vara. CĂLINESCU, E. 86.
       • tranzitiv (Complementul indică piesa reprezentată) O noapte furtunoasă a fost jucată în 1869, ca și Conu Leonida față cu reacțiunea. IBRĂILEANU, S. 38. (reflexiv pasiv) Vodevil... ce s-a jucat la teatrul Iașilor. NEGRUZZI, S. I 69. La 25 ale lunii februarie s-a jucat pentru întîia oară: «Provincialul de la Teatrul Național». RUSSO, O. 137. (figurat) Așa dar a jucat o comedie, ca să mă pedepsească. CAMIL PETRESCU, U. N. 186. (expresie) A juca un rol = a avea însemnătate. Un rol însemnat în pregătirea cadrelor de critici de artă este chemată să-l joace presa. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 390, 1/2. Un rol mare în dezvoltarea culturii naționale în Moldova l-a jucat Gh. Asachi. istorie R.P.R. 287.

9. intranzitiv A nu sta bine fixat, a se mișca; (despre piesele unei mașini, ale unui angrenaj etc.) a se mișca ușor într-un spațiu restrîns. Trebuie să-i bată leațurile care s-au uscat și joacă. C. PETRESCU, Î. II 205. Și așa a slăbit Sandu... în cîteva luni de zile, că-i juca inelul... pe deget. MIRONESCU, S. A. 60.


Alte verbe













Alte forme ale verbului

Gerunziu

jucând

Participiu

jucat

Infinitiv scurt

juca

Imfinitiv lung

jucând



dex-app