 | as |
|
| Brazdă [ braz-dă ] VEZI SINONIME PENTRU brazdă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a brazda în mai multe dicționareDefinițiile pentru a brazda din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a brăzda (forma la infinitiv) A brăzda conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRAZDĂ: BRÁZDĂ, brazde, substantiv feminin 1. Fîșie de pămînt răsturnată cu plugul; urma (șanțul, tăietura) rămasă în pămînt după plug. Brazdele se săltau, reavăne, creșteau, luceau, se culcau una peste alta, adînci, rădăcinile gliei trosneau, nimic nu se putea împotrivi fierului. CAMILAR, TEM. 47 Semănătorul printre brazde lăsa sămînța lui să cadă. MACEDONSKI, O. I 61. Plugurile rămîn singurele pe brazdă în țarină, cu săptămînile. CREANGĂ, A. 72. L-am văzut adesea pe țăran despicînd cu greutate, în arșița soarelui, brazda rebelă. BĂLCESCU, O. I 324. Ziua toată a lucrat, Brazdă neagră-a răsturnat, Și prin brazde-a semănat Grîu mărunt și grîu de vară. ALECSANDRI, P. P. 387. • locuțiune adjectiv (Despre vite de jug, în opoziție cu de către om) Din (sau de) brazdă = din dreapta. Boul din brazdă. • Locuţiune adverbiala În brazdă = de-a dreapta. Pune-n brazdă pe Boghean Și către om pe Joian. SEVASTOS, C. 303. • Expresia: A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazdă (bună) = a aduce (pe cineva) la calea cea dreaptă, a-l face să se deprindă cu împrejurările, să se acomodeze. Femeile îl categorisesc, romantice: un timid... Dar îl dăm noi pe brazdă, își spun unele, visînd. PAS, L. I 118. Muierea lui se tot gîndi cum și-ar putea dezvăța bărbatul de la băutul cel fără cumpăt, cum l-ar putea aduce la brazdă bună. RETEGANUL, P. IV 8. Pînă l-am dat la brazdă mi-am stupit sufletul cu dînsul. CREANGĂ. P. 230. A se da pe (sau la) brazdă = a se deprinde cu o nouă muncă sau cu o nouă situație; a se acomoda. «Să strîngem reacția în chingi, pînă s-a da pe brazdă, spuneau cei mai îndrăciți din guvern și divan. PAS, L. I 109. Încet, încet, nora s-a dat la brazdă și baba era mulțumită cu alegerea ce-a făcut. CREANGĂ, P. 7. • figurat Tai brazdă prin desișuri de îndoieli și-arunc Cu buzduganul verb reflexiv:erii hotar departe-n verb reflexiv:eme. BENIUC, vezi 60. Dar brazda urii va da alte grîne. SADOVEANU, N. forme 190. 2. Bucată de pămînt desprinsă cu iarbă cu tot; glie. Ardea în vatra de brazde foc înăbușit de paie putrede. SADOVEANU, M. C. 51. Peste bețișoare puneau apoi brazde de iarbă – cît puteau fi ele brazde de iarbă așchiile tăiate din pajiște, cu briceagul – și bordeiul era gata. GALACTION, O. I 330. Vino-n codru la izvorul Care tremură pe prund, Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund. EMINESCU, O. I 75. Ajungînd în capătul aleei, ne-am pus pe o canapea de brazde. NEGRUZZI, S.I45. 3. Rînd de iarbă (sau de grîu etc.) cosită; polog. O parte din iarbă a rămas necosită, cealaltă în brazdă. SADOVEANU, P. S. 11. Iată vin cosașii... Unii brazdele răstoarnă, în căpiți alții le-adună. ALECSANDRI, P. A. 127. 4. Strat (de legume sau de flori). vezirăzor. În mijlocul grădinii cu brazdele de flori... se afla și un iaz. PAS, L. I 87. 5. figurat Urmă, dîră, făgaș, pîrtie; crestătură. Doctorul în carnea mea Adîncă brazdă taie. COȘBUC, P. 1 79. Vaporu... taie-o brazdă lungă pe-al mării plai senin. ALECSANDRI, P. III 74. ♦ Zbîrcitură, încrețitură, cută a feței. Lîngă fiecare fiu pe moarte A suferit [tatăl] în ceasul marii înfruntări, Că nu degeaba-s lîngă ochi atîtea brazde,- Urme de ani, de aprige-ncercări. CONTEMPORANULȘ.II, 1949, nr. 164, 1/4. Obrajii, despicați în două de niște brazde lungi, verticale, pornite chiar de sub cearcănele ochilor, arătau osteneală multă. GALAN, Z. R. 27. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRĂZDA: BRĂZDÁ, brăzdez, verb I. tranzitiv (Folosit și absolut) 1. A trage brazde cu plugul. Sculîndu-se îndată după aceea plugarul, a înjugat și a început din nou a brăzda. SADOVEANU, despre P. 118. Să pui plugul să brăzdez Unde-o fi cîmpul mai des. TEODORESCU P P. 289. • figurat Guvernul bolșevic a brăzdat Rusia țaristă de altădată cu lanțuri de fabrici. SAHIA, U.R.S.S. 80. 2. (Despre roți, corăbii etc.) A lăsa dîră, urmă; a face făgaș, pîrtie. Noroiul era... adînc și brăzdat de roțile carelor. DUMITRU B. forme 64. Barca brăzda undele și sara cobora caldă, plină de taină. SADOVEANU, O. 1 105. Mama- pădurilor... trecea peste apă cu piuă cu tot și-i brăzda fața în dealuri. EMINESCU, N. 8. ♦ (Despre fulger) A lăsa dîră luminoasă, a străbate luminînd (bolta cerească). Orbitoare, fulgerele scăpărau neîntrerupt, brăzdau cerul de smoală în linii frînte de foc. MIHALE, O. 506. Mari fulgere brăzdează cerul, aprinzînd incendii albastre, care durează cîteva clipe. STANCU, U.R.S.S. 174. ♦ reflexiv figurat (Despre fața omului) A se încreți, a se zbîrci, a face cute. Fața i se brăzdase adînc de întristare. DUMITRIU, B. forme 133. – Variantă: (regional) brezdá (RETEGANUL, P. IV 18) verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRAZDĂ: BRÁZDĂ, brazde, substantiv feminin 1. Fâșie îngustă de pământ, tăiată și răsturnată cu plugul; urmă rămasă în pământ după plug; brăzdătură. • locuțiune adjectiv Din (sau de) brazdă = (despre vite de jug) din dreapta. • Expresia: A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazdă = a îndrepta pe cineva; a-l face să se acomodeze. A se da pe brazdă = a se îndrepta; a se deprinde cu o nouă situație, a se acomoda. 2. Bucată de pământ înierbată, de formă paralelipipedică, desprinsă de pe terenurile acoperite cu iarbă, care servește la ornarea parcurilor, la protejarea taluzurilor etc. • Brazdă de udare = element provizoriu al sistemului de irigație, prin care apa este adusă la rădăcina plantelor. 3. Rând de iarbă, de grâu etc. cosit; polog1. 4. Strat de legume sau de flori; răzor1. 5. Urmă, dâră, pârtie. ♦ Crestătură. 6. figurat Zbârcitură, cută a feței; rid. – Din limba slavă (veche) brazda. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRAZDĂ: BRÁZDĂ, brazde, substantiv feminin 1. Fâșie îngustă de pământ, tăiată și răsturnată cu plugul; urmă rămasă în pământ după plug; brăzdătură. • locuțiune adjectiv Din (sau de) brazdă = (despre vite de jug) din dreapta. • Expresia: A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazdă = a îndrepta pe cineva; a-l face să se acomodeze. A se da pe brazdă = a se îndrepta; a se deprinde cu o noua situație, a se acomoda. 2. Bucată de pământ înierbată, de formă paralelipipedică, desprinsă de pe terenurile acoperite cu iarbă, care servește la ornarea parcurilor, la protejarea taluzurilor etc. • Brazdă de udare = element provizoriu al sistemului de irigație, prin care apa este adusă la rădăcina plantelor. 3. Rând de iarbă, de grâu etc. cosit; polog1. 4. Strat de legume sau de flori; răzor1. 5. Urmă, dâră, pârtie. ♦ Crestătură. 6. figurat Zbârcitură, cută a feței; rid. – Din limba slavă (veche) brazda. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru brazdă: brázdă substantiv feminin [Atestat: CIHAC II, 27 / V: breazdă / Plural: brazdade / Etimologie: vsl бpaздa] 1 Fâșie de pământ (răsturnată) lucrată cu plugul. 2 Recoltă strânsă de pe brazdă. 3 (despre vite de jug; îla) Din (sau de) – Din dreapta. 4 (Pfm; îe) A (se) da sau a aduce (pe cineva) la (sau pe) brazda A aduce pe cineva pe drumul cel bun. 5 (Fig; îae) A deveni harnic și serios. 6 (Fig) Dâră. 7 (Pex) Hotar (însemnat cu o brazdă (1)) vezi graniță. 8 (Pan; Mol) Bucată de pământ (cu iarbă cu tot) Si: glie. 9 (Reg) Bucată de pământ luată cu un hârleț. 10 (Pan) Rând cosit de iarbă, de grâu etc. Si: polog. 11 (Pan) Strat (de legume sau de flori) Cf răzor. 12 (Îs) brazda de udare Element provizoriu al sistemului de irigație, prin care apa este adusă la rădăcina plantelor. 13 Crestătură. 14 (Fig) Cută a feței. 15 (Fig) Rid. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRAZDĂ: BRÁZDĂ, brazde, substantiv feminin 1. Fâșie de pământ răsturnată cu plugul; urmă rămasă în pământ după plug. • locuțiune adjectiv (Despre vite de jug) Din (sau de) brazdă = din dreapta. • Expresia: A da sau a aduce (pe cineva) pe (sau la) brazdă = a aduce (pe cineva) pe calea cea dreaptă, a-l face să se acomodeze. A se da pe brazdă = a se îndrepta; a se deprinde cu o noua situație, a se acomoda. 2. Bucată de pământ desprinsă cu iarbă cu tot; glie. 3. Rând de iarbă (sau de grâu etc.) cosită; polog. 4. Strat (de legume sau de flori); răzor. 5. Urmă, dâră, pârtie; crestătură. ♦ figurat Zbârcitură, cută a feței. – Slav ( vezi limba slavă (veche) brazda). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru brazdă: brázdă (brázde), substantiv feminin – 1. Fîșie îngustă de pămînt tăiată și răsturnată cu plugul. – 2. Răzor, teren însămînțat, terasă. – 3. Bulgăre de pămînt. – 4. Polog. – Mr., megl. brazdă. limba slavă (veche) brazda (Miklosich, Lexicon, 42; Slaw. Elem., 15, Cihac, Berneker 75); conform limba bulgară, limba sârbă brazda, limba rusă borozdá. derivat brăzda (variantă brăzd(u)i, brezda, îmbrăzda), verb (a trage brazde: a tăia); brăzdar, substantiv neutru (fierul plugului); brăzdător, substantiv neutru (brăzdar); brăzdătură, substantiv feminin (brazdă); brăzdoi, substantiv neutru (brazdă greșită). Forme diferite ale cuvantului brazda: brázde Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru brazdă: brazdă forme 1. fășie de pământ răsturnată cu plugul: a se da la brazdă, a se deprinde, a se potoli; 2. canal ce se formează prin ruperea și răsturnarea brazdei; 3. bucată de pământ plantată cu flori, legume, iarbă; 4. iarbă verde cosită ce se dă vitelor; 5. figurat urme trecătoare ce lasă unele lucruri: vaporul taie brazdă lungă pe al mării plaiu senin AL. când în cercuri unduioase, când în brazde de văpaie EM. [slava BRAZDA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRĂZDA: BRĂZDÁ, brăzdez, verb I. tranzitiv, absolut și reflexiv 1. tranzitiv și absolut A trage brazde (1) cu plugul; a brăzdui. 2. tranzitiv și absolut (Despre roți, corăbii, fulgere etc.) A lăsa urmă, dâră. 3. tranzitiv și reflexiv figurat (Despre fața omului) A (se) zbârci, a (se) cuta, a (se) rida. 4. tranzitiv figurat (Despre ape curgătoare, forme de relief etc.) A străbate dintr-o parte în alta, de la un capăt la altul o regiune, o țară. – Din brazdă. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRĂZDA: BRĂZDÁ, brăzdez, verb I. tranzitiv, absolut și reflexiv 1. tranzitiv și absolut A trage brazde (1) cu plugul; a brăzdui. 2. tranzitiv și absolut (Despre roți, corăbii etc.) A lăsa urmă, dâră. 3. tranzitiv și reflexiv figurat (Despre fața omului) A (se) zbârci, a (se) cuta, a (se) rida. 4. tranzitiv figurat (Despre ape curgătoare, forme de relief etc.) A străbate dintr-o parte în alta, de la un capăt la altul o regiune, o țară. – Din brazdă. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru brăzda: brăzda verb tranzitiv: [Atestat: (a. 1703) URICARIUL XVI, 45 / V: brazdadi, brazdadui, brezbrazda, brezdui / Etimologie: brazdă] 1 A trage brazde (cu plugul). 2 (Pan; despre roată, corabie etc.) A lăsa urme sau dâre. 3 (În legătură cu fața) A rida. 4 (Spc; îe) A trage întâia brazdadă A face începutul. (Fig; îvp) A atinge (pe cineva) cu vorba Si: a ofensa. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BRAZDĂ: BRAZDĂ s. 1. (popular) brăzdătură. (O brazda de pămînt.) 2. răzor, strat, (rar) postată, (învechit și regional) tablă. (brazda de flori, de legume.) 3. polog, (regional) otcoș. (O brazda de iarbă, de grîu.) 4. crestătură. (O brazda adîncă pe obraz.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRĂZDA: BRĂZDÁ, brăzdez, verb I. tranzitiv 1. A trage brazde cu plugul. 2. (Despre roți, corăbii, fulgere etc.) A lăsa urmă, dâră. ♦ reflexiv figurat (Despre fața omului) A se zbârci. – Din brazdă. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A BRĂZDA: A BRĂZDÁ a brazdaéz tranzitiv 1) (pământul) A lucra cu plugul, trăgând brazde. 2) A traversa, lăsând urme. 3) A face să se brăzdeze. /Din brazdă Forme diferite ale cuvantului a brazda: a brazdaéz Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru brazdă: brazdă substantiv verbal CREȚ. CUTĂ. DÎRĂ. DUNGĂ. GLIE. ÎNCREȚITURĂ. RID. URMĂ. ZBÎRCITURĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru BRAZDĂ: BRAZDĂ substantiv și BRĂZDEI substantiv 1. Brizde, 1681 (Tut 34). 2. Brăzdeiu (Sur IV). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BRAZDĂ: BRÁZDĂ s. 1. (popular) brăzdătură. (O brazda de pământ.) 2. vezi răzor. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru brăzda: brăzdá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu brăzdéz, persoana a treia singular: el / ea și plural brăzdeáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BRĂZDA: BRĂZDÁ verb a tăia, (învechit) a brăzdui. (Apele brazda adânc munții.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BRĂZDA: BRĂZDA verb a tăia, (învechit) a brăzdui. (Apele brazda adînc munții.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru brazdă: brázdă substantiv feminin, genitiv dativ articulat brázdei; plural brázde Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BRĂZDA: BRĂZDÁ verb vezi cuta, încreți, rida, zbârci. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru brazdă: brázdă substantiv feminin, genitiv dativ articulat brázdei; plural brázde Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru brăzda: brăzda verb vezi CUTA. ÎNCREȚI. RIDA. ZBÎRCI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru brăzda: brăzdá (a brazda) verb, indicativ prezent 3 brăzdeáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'A BRAZDA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL brăzda Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului brăzda dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Brázdă substantiv feminin [Atestat: CIHAC II, 27 / V: breazdă / Plural: brăzdade / Etimologie: vsl бpaздa] 1 Fâșie de pământ răsturnată lucrată cu plugul. 4 Pfm; îe A se da sau a aduce pe cineva la sau pe brăzda A aduce pe cineva pe drumul cel bun. 12 Îs brăzda de udare Element provizoriu al sistemului de irigație, prin care apa este adusă la rădăcina plantelor. 1703 URICARIUL XVI, 45 / V: brăzdadi, brăzdadui, brezbrăzda, brezdui / Etimologie: brazdă] 1 A trage brazde cu plugul. 4 Spc; îe A trage întâia brăzdadă A face începutul. O brăzda de pămînt. Brăzda de flori, de legume. O brăzda de iarbă, de grîu. O brăzda adîncă pe obraz. A BRĂZDÁ brăzdaéz tranzitiv 1 pământul A lucra cu plugul, trăgând brazde. O brăzda de pământ. Apele brăzda adânc munții. Apele brăzda adînc munții. Brăzdá a brăzda verb, indicativ prezent 3 brăzdeáză. |
GRAMATICA cuvântului brăzda? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului brăzda. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul brăzda poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE brazdă? Vezi cuvântul brazdă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul brazdă?[ braz-dă ] Se pare că cuvântul brazdă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL brăzda Inţelegi mai uşor cuvântul brăzda dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv Despre vite de jug, în opoziție cu de către om Din sau de brazdă = din dreapta Locuţiune adverbiala În brazdă = de-a dreapta A da sau a aduce pe cineva pe sau la brazdă bună = a aduce pe cineva la calea cea dreaptă, a-l face să se deprindă cu împrejurările, să se acomodeze A se da pe sau la brazdă = a se deprinde cu o nouă muncă sau cu o nouă situație; a se acomoda locuțiune adjectiv Din sau de brazdă = despre vite de jug din dreapta A da sau a aduce pe cineva pe sau la brazdă = a îndrepta pe cineva; a-l face să se acomodeze A se da pe brazdă = a se îndrepta; a se deprinde cu o nouă situație, a se acomoda Brazdă de udare = element provizoriu al sistemului de irigație, prin care apa este adusă la rădăcina plantelor locuțiune adjectiv Din sau de brazdă = despre vite de jug din dreapta A da sau a aduce pe cineva pe sau la brazdă = a îndrepta pe cineva; a-l face să se acomodeze A se da pe brazdă = a se îndrepta; a se deprinde cu o noua situație, a se acomoda Brazdă de udare = element provizoriu al sistemului de irigație, prin care apa este adusă la rădăcina plantelor locuțiune adjectiv Despre vite de jug Din sau de brazdă = din dreapta A da sau a aduce pe cineva pe sau la brazdă = a aduce pe cineva pe calea cea dreaptă, a-l face să se acomodeze A se da pe brazdă = a se îndrepta; a se deprinde cu o noua situație, a se acomoda |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL brăzda |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Gaze naturale?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul brăzda se conjugă: ei ele brăzdeáză
