eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a se rostogoli ma


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Rostogoli [ ros-to-go-li ]
VEZI SINONIME PENTRU rostogoli PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a se rostogoli ma în mai multe dicționare

Definițiile pentru a se rostogoli ma din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a rostogoli
Verbul: a rostogoli (forma la infinitiv)
A rostogoli conjugat la timpul prezent:
  • eu rostogolesc
  • tu rostogolești
  • el ea rostogolește
  • noi rostogolim
  • voi rostogoliți
  • ei ele rostogolesc
VEZI VERBUL a rostogoli CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ROSTOGOLI:
ROSTOGOLÍ, rostogolesc, verb IV.

1. reflexiv A cădea, a aluneca, a înainta (de obicei pe un plan înclinat) prin rotirea în jurul lui însuși; a se da de-a dura, de-a berbeleacul, de-a rostogolul. Dintr-o scorbură încep să se rostogolească niște bolovani. BOGZA, Ț. 64. O copită cu măiestrie și la timp îndreptată împotriva încăpățînatului dușman, îl făcu să se rostogolească schiolălăind. HOGAȘ, M. N. 65. Arnăuții se-mbrîncea, Pe Iordachi s-arunca... Și din zbor capu-i tăia. Capul se rostogolea, în sînge se tăvălea. ALECSANDRI, P. P. 182.
       • (Întărit prin «peste cap») Dar mașina nu se desfăcu și nu se rostogoli peste cap. C. PETRESCU, Î. II 201.
       • figurat Timpul se rostogolea încet, asemenea unui glob uriaș. VORNIC, P. 140. Sufletul lui plutea între vis și realitate, nehotărît, zdrobit de imensa putere a totului... Totul se lega, se încurca și se rostogolea mai departe. despre ZAMFIRESCU, R. 274. Orice cuvînt, îndată ce s-a scris, se rostogolește pretutindeni. ODOBESCU, S. I 190.
♦ figurat A da impresia unei mișcări de rostogolire. Siretul împarte Moldova în două ținuturi fundamental deosebite. Pe stînga lui, mergînd înspre gură, se rostogolesc coline aride, egale. CĂLINESCU,

I. C.

5. Munții de nouri se rostogoleau... în văzduhul neguros. SADOVEANU, O. III 75. Văd cum se rostogolește soarele după deal. CREANGĂ, O. A. 248.
       • (Despre ape și despre obiecte care plutesc pe ape agitate) Oltul se rostogolește mereu în valea adîncă de la picioarele Hasmașului Mare. BOGZA, C. O. 111. «Mircea»

– o jucărie minunată

– se rostogolește zbuciumat. BART, S. M.

15. Șuvoaiele crescute deodată se rostogoleau din măruntaiele munților, mînioase. RUSSO, O. 113.
♦ A se prăbuși (de la înălțime). Frumoasa salce... se va rostogoli ca un uriaș pletos. ANGHEL, PR. 12.

2. tranzitiv A face să cadă, să înainteze mișcîndu-se în jurul lui însuși. Apele se bat, rostogolesc bolovanii... și sar peste stîncile lustruite. DELAVRANCEA, T. 184. Se aruncă rostogolind pietre și bolovani. NEGRUZZI, S. I 316.
       • (Prin exagerare) Zguduiturile lotcii îl rostogoleau cînd pe o coastă, cînd pe un cot. DUMITRIU, P. forme 17. Îi trînti brusc un picior, rostogolindu-l la cîțiva pași. REBREANU, R. II 62.
       • Expresia: A rostogoli ochii = a mișca ochii foarte repede (sub imperiul unei agitații sufletești). Își rostogolea ochii înspăimîntați de la fața lui Dima la cercurile lui Susan. GALAN, Z. R. 93.
♦ figurat A împinge înainte, dînd impresia unei mișcări de rotire. Numaidecît niște nourași albi se destrămară în aer, iar prăpăstiile rostogoliră un ropot de pistoale. GALACTION, O. I 160. Norii rostogoliți de vîntoasele înalte se adunaseră deasupra. C. PETRESCU, A. R. 28. [Dunărea] C-un murmur rostogolește a ei valuri gînditoare. EMINESCU, O. IV 133.
♦ A face să se prăbușească (de la înălțime, cu o mișcare de învîrtire în jurul său). Un cutremur de pămînt a rostogolit colosul [din Rodos]. BART, S. M. 48. Pe oricine cuteza să se scoale asupra lui, [Jupiter] îl rostogolea din înaltul cerului. ISPIRESCU, U. 82.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ROSTOGOLI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ROSTOGOLI:
ROSTOGOLÍ, rostogolesc, verb IV. reflexiv și tranzitiv A înainta sau a face să înainteze, să alunece (pe un plan înclinat) rotindu-se în jurul lui însuși; a veni sau a (se) da de-a dura; prin extensie a (se) prăbuși, a (se) prăvăli.
       • Expresia: (tranzitiv) A rostogoli ochii = a mișca ochii cu vioiciune încoace și încolo.
♦ tranzitiv figurat A împinge înainte dând impresia unei mișcări de rotire.
♦ reflexiv (Despre ape curgătoare) A curge impetuos în vale, în valuri repezi.

– Din rostogol.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ROSTOGOLI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ROSTOGOLI:
ROSTOGOLÍ, rostogolesc, verb IV. reflexiv și tranzitiv A înainta sau a face să înainteze, să alunece (pe un plan înclinat) rotindu-se în jurul lui însuși; a veni sau a (se) da de-a dura; prin extensie a (se) prăbuși, a (se) prăvăli.
       • Expresia: (tranzitiv) A rostogoli ochii = a mișca ochii cu vioiciune încoace și încolo.
♦ tranzitiv figurat A împinge înainte dând impresia unei mișcări de rotire.
♦ reflexiv (Despre ape curgătoare) A curge impetuos în vale, în valuri repezi.

– Din rostogol.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ROSTOGOLI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ROSTOGOLI:
ROSTOGOLI verb

1. (Transilvania) a (se) durdulica, a (se) duriga. (Roata se rostogoli.)

2. a (se) tăvăli. (Se rostogoli prin iarbă.)

3. a (se) prăvăli, (popular) a (se) prăpăstui, (regional) a (se) prăstăvăli. (Bolovanii se rostogoli la vale.)

4. a (se) prăbuși, a (se) prăvăli, (învechit) a (se) ponorî. (S-a rostogoli în prăpastie.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

A SE ROSTOGOLI mă
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A SE ROSTOGOLI mă:
A SE ROSTOGOLÍ mă a se rostogoli maésc intranzitiv

1) A se da de-a rostogolul; a se mișca, dându-se de-a dura.

2) (despre ape curgătoare) A curge în valuri repezi. /Din rostogol
Forme diferite ale cuvantului a se rostogoli ma: a se rostogoli maésc

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

rostogoli
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rostogoli:
rostogolí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele rostogolésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea rostogoleá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural rostogoleáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

rostogoli
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rostogoli:
rostogolí (a rostogoli) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele rostogolésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea rostogoleá; conjunctiv prezent 3 să rostogoleáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

rostogoli
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru rostogoli:
rostogoli, rostogolesc vezi r. (despre oameni grași, obezi) a merge, a se deplasa pe jos.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A SE ROSTOGOLI MA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rostogoli
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rostogoli dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Roata se rostogoli.
Se rostogoli prin iarbă.
Bolovanii se rostogoli la vale.
S-a rostogoli în prăpastie.
Roata se rostogoli.
Bolovanii se rostogoli la vale.
A SE ROSTOGOLÍ mă rostogoliésc intranzitiv 1 A se da de-a rostogolul; a se mișca, dându-se de-a dura.
Rostogolí a rostogoli verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele rostogolésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea rostogoleá; conjunctiv prezent 3 să rostogoleáscă.

GRAMATICA cuvântului rostogoli?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rostogoli.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rostogoli poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE rostogoli?
    Vezi cuvântul rostogoli desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rostogoli?
    [ ros-to-go-li ]
    Se pare că cuvântul rostogoli are patru silabe

    EXPRESII CU CUVÂNTUL rostogoli
    Inţelegi mai uşor cuvântul rostogoli dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
    A rostogoli ochii = a mișca ochii foarte repede sub imperiul unei agitații sufletești
    tranzitiv A rostogoli ochii = a mișca ochii cu vioiciune încoace și încolo
    tranzitiv A rostogoli ochii = a mișca ochii cu vioiciune încoace și încolo

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rostogoli

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în păr?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    specie de pește marin cu scheletul cartilaginos, lung de 60-100 cm, cu corpul turtit romboidal și cu coada terminată cu un spin veninos trygon pastinaca
    unghiuri formate în interiorul sau exteriorul a două drepte paralele tăiate de o secantă
    cu toți de față
    a se expune la neplăceri pentru cineva; a-și pune viața în primejdie pentru cineva
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app