 | as |
|
| Absurd [ ab-surd ] VEZI SINONIME PENTRU absurd PE ESINONIME.COM definiția cuvântului absurd în mai multe dicționareDefinițiile pentru absurd din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ABSURD: ABSÚRD, -Ă, absurzi, -de, adjectiv Care contrazice gîndirea logică; care nesocotește legile naturii și ale societății; care este contrar bunului simț. După un moment de mînie absurdă se hotărî să plece. BART, E. 216. [Nimeni] nu va putea să nu fie influențat de ritmul, de limba, de versul, de rima lui Eminescu... A fugi de influența lui Eminescu; în acest sens ar fi tot așa de absurd ca a fugi de limba romînească. GHEREA, ST. Hristos I 219. • Locuţiune adverbiala Prin absurd = prin admiterea unui raționament fals sau a unei premise false. Reducere la absurd = metodă de demonstrare a unui adevăr prin dovedirea că nici un alt punct de vedere afară de cel propus nu se poate susține, că oricare altul duce la consecințe evident false. Forme diferite ale cuvantului absurd: absurd-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ABSURD: ABSÚRD, -Ă, absurzi, -de, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Care contrazice gândirea logică, care nesocotește legile naturii și ale societății, contrar bunului-simț; ilogic. • Locuţiune adverbiala Prin absurd = admițând un raționament fals, o situație aproape imposibilă. ♦ Reducere la absurd = metodă de demonstrare a unui adevăr, arătând că punctul de vedere contrar duce la absurd. 2. substantiv neutru Ceea ce este absurd (1). – Din limba franceza absurde, latina absurdus. Forme diferite ale cuvantului absurd: absurd-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ABSURD: ABSÚRD, -Ă, absurzi, -de, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Care contrazice gândirea logică, care nesocotește legile naturii și ale societății, contrar bunului-simț; ilogic. • Locuţiune adverbiala Prin absurd = admițând un raționament fals, o situație aproape imposibilă. ♦ Reducere la absurd = metodă de demonstrare a unui adevăr, arătând că punctul de vedere contrar este fals. 2. substantiv neutru Ceea ce este absurd (1). – Din limba franceza absurde, latina absurdus. Forme diferite ale cuvantului absurd: absurd-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ABSURD: ABSÚRD, -Ă, absurzi, -de, adjectiv Care contrazice gândirea logică; care nesocotește legile naturii și ale societății; contrar bunului simț. • Locuţiune adverbiala Prin absurd = prin admiterea unui raționament fals sau a unei premise false. ♦ Reducere la absurd = metodă de demonstrare a unui adevăr arătând că nici un alt punct de vedere afară de cel propus nu se poate susține. – în franceză absurde (neologism din limba latină absurdus). Forme diferite ale cuvantului absurd: absurd-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ABSURD: ABSÚRD, -Ă adjectiv Contrar gândirii logice, legilor naturii, bunului-simț sau uzului comun. // substantiv neutru Calitatea a ceea ce este absurd; lucru lipsit de sens; absurditate; nonsens. • Prin absurd = admițând un raționament fals; reducere la absurd = metodă de demonstrare a unui adevăr prin dovedirea că singurul punct de vedere care se poate susține este cel propus. [conform limba franceza absurde, latina absurdus]. Forme diferite ale cuvantului absurd: absurd-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru absurd: absúrd, -ă I. adjectiv care contrazice gândirea logică, legile naturii, bunul-simț. II. substantiv neutru 1. ceea ce este absurd; absurditate; nonsens. • prin absurd = admițând un raționament fals. 2. (filozofie) termen care desemnează ruptura totală dintre om și mediul său sociocultural, sentimentul generat de trăirea acestei rupturi. (< limba franceza absurde, latina absurdus) Forme diferite ale cuvantului absurd: absurd-ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ABSURD: ABSÚRD1 n. Calitatea a ceea ce este lipsit de rațiune. • Prin absurd prin admiterea unui raționament fals. Reducerea la absurd metodă de demonstrare a unui adevăr prin dovedirea că oricare alt punct de vedere duce la consecințe false. /<lat. absurdus, limba franceza absurde Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru absurd: *absúrd, -ă adjectiv, (latina absurdus; ab, de la, și surdus, surd). Contrar rațiuniĭ, contrar bunului simț: raționament absurd. substantiv neutru: a cădea în absurd. adverb În mod absurd. Forme diferite ale cuvantului absurd: absurd-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru absurd: absúrd, absurdă [Atestat: ȚICHINDEAL, forme 224 / Plural: absurdrzi, absurde / Etimologie: franceza absurde, lat absurdus] 1-2 av, a (într-un mod) care contrazice gândirea logică, bunul-simț Si: ilogic. Forme diferite ale cuvantului absurd: absurdă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul al limbii române contemporane dă următoarea definitie pentru absurd: absúrd, -ă, absurzi, -de, adjectiv Care contrazice gîndirea logică sau bunul-simț; (substantivat, n.) prin absurd = admițînd un raționament fals. Forme diferite ale cuvantului absurd: absurd-ă Definiție sursă: Dicționar al limbii române contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ABSURD: ABSÚRD2 absurddă (absurdzi, absurdde) Care vine în contradicție cu gândirea logică; alogic; aberant. /<lat. absurdus, limba franceza absurde Forme diferite ale cuvantului absurd: absurddă absurdzi absurdde Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru absurd: absurd a. 1. nepotrivit, contrar minții sănătoase; 2. fără judecată, fără pricepere. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ABSURD: ABSURD adjectiv ilogic, nelogic, nerațional, stupid, (livresc) irațional. (O situație absurd.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru absurd: absúrd adjectiv masculin, plural absúrzi; forme singular absúrdă, plural absúrde Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru absurd: absúrd1 adjectiv masculin, plural absúrzi; forme absúrdă, plural absúrde Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Absurd: Absurd ≠ logic, rațional, rezonabil Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru absurd: absúrd substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru absurd: absúrd2 substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ABSURD' abstrágereabstrásabstrúsabstrúzAbsurdABSURDITÁTEAbsyrtusabțibíldABȚIGUÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL absurd Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului absurd dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii • Prin absurd prin admiterea unui raționament fals. Reducerea la absurd metodă de demonstrare a unui adevăr prin dovedirea că oricare alt punct de vedere duce la consecințe false. Absúrd, absurdă [Atestat: ȚICHINDEAL, forme 224 / Plural: absurdrzi, absurde / Etimologie: franceza absurde, lat absurdus] 1-2 av, a într-un mod care contrazice gândirea logică, bunul-simț Si: ilogic. O situație absurd. ABSÚRD2 absurddă absurdzi, absurdde Care vine în contradicție cu gândirea logică; alogic; aberant. O situație absurd. |
GRAMATICA cuvântului absurd? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului absurd. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul absurd poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE absurd? Vezi cuvântul absurd desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul absurd?[ ab-surd ] Se pare că cuvântul absurd are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL absurd Inţelegi mai uşor cuvântul absurd dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Prin absurd = prin admiterea unui raționament fals sau a unei premise false Reducere la absurd = metodă de demonstrare a unui adevăr prin dovedirea că nici un alt punct de vedere afară de cel propus nu se poate susține, că oricare altul duce la consecințe evident false Locuţiune adverbiala Prin absurd = admițând un raționament fals, o situație aproape imposibilă ♦ Reducere la absurd = metodă de demonstrare a unui adevăr, arătând că punctul de vedere contrar duce la absurd Locuţiune adverbiala Prin absurd = admițând un raționament fals, o situație aproape imposibilă ♦ Reducere la absurd = metodă de demonstrare a unui adevăr, arătând că punctul de vedere contrar este fals Locuţiune adverbiala Prin absurd = prin admiterea unui raționament fals sau a unei premise false ♦ Reducere la absurd = metodă de demonstrare a unui adevăr arătând că nici un alt punct de vedere afară de cel propus nu se poate susține Prin absurd = admițând un raționament fals; reducere la absurd = metodă de demonstrare a unui adevăr prin dovedirea că singurul punct de vedere care se poate susține este cel propus prin absurd = admițând un raționament fals prin absurd = admițînd un raționament fals |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL absurd |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da cuiva aripi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
