 | as |
|
| Acont [ a-cont ] VEZI SINONIME PENTRU acont PE ESINONIME.COM definiția cuvântului acont în mai multe dicționareDefinițiile pentru acont din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ACÓNT: ACÓNT, aconturi, substantiv neutru Parte dintr-o sumă de bani plătită sau încasată înainte, la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacții, ca garanție; avans, acontare, arvună; prin extensie parte din salariu. [Variante: acónto substantiv neutru] – Din italiana acconto, limba franceza acompte. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ACÓNT: ACÓNT, aconturi, substantiv neutru Parte din suma de bani care se plătește înainte, la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacții, ca garanție; acontare, arvună; prin extensie parte din salariu. [Variante: acónto substantiv neutru] – Din italiana acconto, limba franceza acompte. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ACÓNT: ACÓNT substantiv neutru (finanțe) Parte dintr-o sumă de bani care se plătește înainte drept garanție pentru îndeplinirea unui contract încheiat, mai ales de vânzare-cumpărare; arvună. vezi avans. [plural -turi. / < italiana acconto, conform limba franceza acompte]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ACÓNT: ACÓNT, aconturi, substantiv neutru Parte dintr-o sumă de bani datorată de cineva, care se plătește înainte la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacții, ca garanție pentru îndeplinirea întregii obligații; (popular) arvună. vezi avans. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru acont: acónt sn [Atestat: HAMANGIU, C. C. 376 / V: aconto / Etimologie: it acconto, franceza acompte] 1-2 Sumă de bani plătită (sau încasată) înainte din prețul unor servicii, al unor furnizări sau dintr-o datorie Si: avans, (pop) arvună. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ACÓNT: ACÓNT, aconturi, substantiv neutru Parte dintr-o sumă de bani care se plătește înainte, la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacții, ca garanție; arvună. – It. acconto (în franceză acompte). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ACONT: ACONT substantiv arvună, (prin Transilvania și Banat) căpară, (învechit) selem, selemachesă. (A plătit acont pentru marfa cumpărată.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru acont: *acónt n., plural urĭ (în franceză acompte despre à, la, și compte, cont). Plata parțială a uneĭ datoriĭ, lefĭ ș. a. Arvonă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ACÓNT: ACÓNT aconturi n. Sumă de bani plătită sau încasată anticipat (cu garanție); avans. /<it. acconto, limba franceza acompte Forme diferite ale cuvantului acont: aconturi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ACÓNT: ACÓNT substantiv neutru parte dintr-o sumă datorată care se plătește cu anticipație. (< italiana acconto) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru acont: acónt (acónturi), substantiv neutru – Avans, arvună. – Variante acompt. < în franceză acompte. Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru acont: acont n. arvună (= limba franceza à compte). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru acont: acónt substantiv neutru, plural acónturi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'ACONT' Aconitum napellusAconitum paniculatumAconitum variegatumAconitum wilsoniiACÓNTacónt / acóntoACONTÁacontáreAconțiu |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL acont Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului acont dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A plătit acontul pentru marfa cumpărată. A plătit acont pentru marfa cumpărată. ACÓNT aconturi n. |
GRAMATICA cuvântului acont? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului acont. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul acont poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE acont? Vezi cuvântul acont desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul acont?[ a-cont ] Se pare că cuvântul acont are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL acont |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se găti ca de horă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul acont are forma: acónturi
