eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție adaugare


PROPOZIȚIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Adăugare. [ a-dă-u-ga-re. ]
VEZI SINONIME PENTRU adăugare. PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului adaugare în mai multe dicționare

Definițiile pentru adaugare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul analogic și de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ADĂUGARE.:
ADĂUGARE. substantiv Adăugare, adjoncțiune, adiționare, adiție (chimie); suplimentare, completare, makorare, mărire, mărit, întregire, sporire, creștere, înmulțire, complinire, împlinire; anexiune, anexare, atașare, alipire, legare, alăturare; includere, incluziune, înglobare, încorporare, inoculare, inoculație, inserție, înserare, grefă, grefon (medicină), grefare, introducere, introducție (învechit). Adaos, supliment, spor, plus, surplus; anexă, accesoriu. Sufixare; prefixare, prefixație; afixație; aglutinare. Infix; sufix; prefix; afix; augment. Altoi, altoire, altoială (rar), altoit. Garnisire (familial). Garnitură, condiment. Ornamentare, decorare, împodobire. Ornament, decor, podoabă. Adj. Adiționat; împlinit, întregit, înmulțit, majorat, crescut, anexat, anex, alăturat, alipit; suplimentar, complementar, accesoriu, adițional; atașabil, augmentativ; aglutinant. Vb. A adăuga, a adiționa, a completa, a complementa, a pune în plus, a face o completare, a complini, a împlini, a întregi; a anexa, a atașa, a alătura, a alipi, a lipi, a lega; a include, a îngloba, a încorpora, a introduce, a insera, a grefa, a inocula; a suplimenta, a spori, a majora, a mări, a augmenta. A sufixa; a prefixa. A altoi. A ornamenta, a orna, a garnisi (familial), a condimenta. A se completa, a se întregi, a se alipi, a se atașa, a se alătura, a se lipi, a se aglutina, a adera; a (se) spori, a crește, a se majora, a se mări. adverb În plus, pe deasupra, mai mult, și, încă, mai, inclusiv. vezi acumulare, adunare, creștere, dimensiune, includere.
Definiție sursă: Dicționar analogic și de sinonime al limbii române

adăugare
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru adăugare:
adăugáre substantiv feminin [Atestat: PANN, E IV, 40 / V: (înv) -ogáre / P: adaugaredă-u- / Plural:-gări / Etimologie: adăuga] 1 Punere peste Si: adaos (1), adăugat1, (înv) adăosătură (1). 2 (Pfm; îlav) Cu adaugare Pe deasupra, în plus. 3 Alăturare. 4 Alipire. 5 Anexare. 9 Continuare. 10 Sporire.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ADĂUGARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ADĂUGARE:
ADĂUGÁRE, adăugări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) adăuga. [ pronunție: -dă-u-.

– Variante: adăogáre, adăogíre, adăugíre substantiv feminin]

– vezi adăuga.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ADĂUGARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ADĂUGARE:
ADĂUGÁRE, adăugări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) adăuga. [ pronunție: -dă-u-.

– Variante: adăogáre, adăogíre, adăugíre substantiv feminin]

– vezi adăuga.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ADĂUGARE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ADĂUGARE:
ADĂUGÁRE, adăugări, substantiv feminin Acțiunea de a adăuga.

– Variante: adăogáre, adăogíre, adăugíre substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ADĂUGARE
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ADĂUGARE:
ADĂUGÁRE, adăugări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) adăuga. [Variante: adăogáre, adăogíre, adăugíre substantiv feminin]
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

adăugare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru adăugare:
adăugáre substantiv feminin (silabe -dă-u-), genitiv dativ articulat adăugării; plural adăugări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ADĂUGARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ADĂUGARE:
ADĂUGARE substantiv (chimie) adiție. (adaugare unei substanțe într-un amestec.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

adăugare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru adăugare:
adăugáre (-dă-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat adăugắrii; plural adăugắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'ADAUGARE'
ADÁTADĂUADĂUGÁadăugămấntADĂUGÁREadăugátadăugătoradăugătúrăadáugere

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ADĂUGARE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului adăugare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Adăugáre substantiv feminin [Atestat: PANN, E IV, 40 / V: înv -ogáre / P: adĂugaredă-u- / Plural:-gări / Etimologie: adăuga] 1 Punere peste Si: adaos 1, adăugat1, înv adăosătură 1.
2 Pfm; îlav Cu adĂugare Pe deasupra, în plus.
AdĂugare unei substanțe într-un amestec.

GRAMATICA cuvântului ADĂUGARE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului adăugare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ADĂUGARE poate fi: substantiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ADĂUGARE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul adăugare are forma: adăugări
VEZI PLURALUL pentru ADĂUGARE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE adăugare.?
Vezi cuvântul adăugare. desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul adăugare.?
[ a-dă-u-ga-re. ]
Se pare că cuvântul adăugare. are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ADĂUGARE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Botanică; în compusul bundița vântului?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a vedea neclar, încețoșat, ca printr-o pânză
imposibil
plantă erbacee cu flori violete-purpurii, care crește prin fânețe, pe câmpuri, pe dealuri phlomis pungens
clavutus
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app