 | as |
|
| Agrafă [ a-gra-fă ] VEZI SINONIME PENTRU agrafă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului agrafa în mai multe dicționareDefinițiile pentru agrafa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AGRAFĂ: AGRÁFĂ, agrafe, substantiv feminin Nume dat mai multor obiecte care servesc pentru a prinde sau a fixa ceva: a) mic obiect ( uneori din material scump), prevăzut cu un ac, care servește ca să încheie sau să împodobească o haină. vezi broșa. Niște frumoase agrafe de aur, cu pietre scumpe și scînteitoare. ODOBESCU, S. I 420; b) (uneori determinat prin «de păr») ac, clamă de prins părul; c) copcă cu care se prind una de alta cele două buze ale unei răni sau ale unei incizii; d) dispozitiv care servește la sutura pielii; e) bucată mică de tablă sau de sîrmă curbată, folosită la fabricarea pieselor care alcătuiesc învelitorile; f) piesă metalică cu o serie de dinți, folosită pentru înnădirea curelelor de transmisie; g) mic obiect de sîrmă îndoită de mai multe ori, servind pentru a prinde laolaltă mai multe hîrtii. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AGRAFĂ: AGRÁFĂ, agrafe, substantiv feminin 1. Nume dat unor obiecte care servesc să prindă sau să fixeze o haină, părul, hârtii etc. ♦ Piesă de metal cu care se leagă blocurile de piatră, se fixează zidăria etc. 2. Mică piesă metalică cu care se prind și se mențin unite buzele unei plăgi până la cicatrizare; copcă1 (3). 3. Ornament în formă de consolă la capătul unui arc. – Din limba franceza agrafe. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AGRAFĂ: AGRÁFĂ, agrafe, substantiv feminin 1. Nume dat unor obiecte care servesc să prindă sau să fixeze o haină, părul etc. ♦ Piesă de metal cu care se leagă blocurile de piatră, se fixează zidăria etc. 2. (medicină) Mică piesă metalică cu care se prind și se mențin unite buzele unei plăgi până la cicatrizare; copcă. 3. Ornament în formă de consolă la capătul unui arc. – Din limba franceza agrafe. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru agrafă: agráfă substantiv feminin [Atestat: ODOBESCU, S. I. 420 / Plural: agrafafe / Etimologie: franceza agrafe] 1 Obiect de prins părul, format din două părți unite printr-o balama. 2 Broșă. 3 Clemă. 4 Piesă de metal cu care se leagă blocurile de piatră, se fixează zidăria etc. 5 (Med) Copcă1. 6 (Art) Ornament în formă de consolă la capătul unui arc. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AGRAFĂ: AGRÁFĂ substantiv feminin 1. Piesă mică de tablă sau de sârmă folosită pentru fixare, pentru prindere; (specializare) obiect cu care se prinde sau se fixează o haină, părul, o incizie, o hârtie etc. 2. (arhitectură) Ornament în formă de consolă în capătul unui arc. [< limba franceza agrafe, conform germana Agraffe]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AGRAFĂ: AGRÁFĂ substantiv feminin 1. piesă mică de tablă, de sârmă pentru fixare; obiect cu care se prinde o haină, părul, o incizie etc. 2. piesă de solidarizare a armăturilor la betonul armat. 3. (arhitectură) ornament în formă de consolă în capătul unui arc. (< limba franceza agrafe, germana Agraffe) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AGRAFĂ: AGRÁFĂ agrafae forme Obiect de metal sau din alt material care servește la fixarea părului, a unei haine, a hârtiei, a două piese tehnice.[G.-D. agrafei] /<fr. agrafe, germana Agraffe Forme diferite ale cuvantului agrafa: agrafae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AGRAFĂ: AGRÁFĂ, agrafe, substantiv feminin Nume dat unor obiecte care servesc să prindă sau să fixeze o haină, părul, o incizie, hârtia etc. – în franceză agrafe. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru agrafă: *agráfă forme, plural e (în franceză agrafe). Cîrligel de încheĭat orĭ de prins haĭna (copcă, sponcă, spilcă, fibulă). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AGRAFĂ: AGRAFĂ s. 1. (regional) sponcă. (Și-a pus o agrafa la rochie.) 2. (medicina) copcă. (Buzele unei plăgi strînse în agrafae.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru agrafa: agrafa verb tranzitiv: [Atestat: DA ms / prezentul indicativ: agrafaféz / Etimologie: agrafă, cf franceza agrafer] 1-6 (Rar) A prinde cu o agrafa (1-6). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru agrafă: agráfă substantiv feminin (silabe -gra-), genitiv dativ articulat agráfei; plural agráfe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru agrafă: agráfă (a-gra-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat agráfei; plural agráfe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru agrafă: agrafă forme copcă, cataramă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'AGRAFA' AgoștinagóstruAGRAagradáreAGRÁFĂagrafáreagrafíeagrăíAgram |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL agrafă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului agrafă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 420 / Plural: agrafăfe / Etimologie: franceza agrafe] 1 Obiect de prins părul, format din două părți unite printr-o balama. AGRÁFĂ agrafăe forme Obiect de metal sau din alt material care servește la fixarea părului, a unei haine, a hârtiei, a două piese tehnice. Și-a pus o agrafă la rochie. Buzele unei plăgi strînse în agrafăe. Agrafa verb tranzitiv: [Atestat: DA ms / prezentul indicativ: agrafăféz / Etimologie: agrafă, cf franceza agrafer] 1-6 Rar A prinde cu o agrafa 1-6. Buzele unei plagi strânse în agrafăe. |
GRAMATICA cuvântului agrafă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului agrafă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul agrafă poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE agrafă? Vezi cuvântul agrafă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul agrafă?[ a-gra-fă ] Se pare că cuvântul agrafă are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL agrafă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Pastă de dinți?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul agrafă are forma: agráfe
