 | as |
|
| Ajutor [ a-ju-tor ] VEZI SINONIME PENTRU ajutor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ajutor în mai multe dicționareDefinițiile pentru ajutor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AJUTÓR: AJUTÓR1, ajutoare, substantiv neutru Sprijin, asistență, participare la efortul cuiva, îndrumare (în împrejurări dificile). Marele ajutor al Uniunii Sovietice, condiție esențială pentru construirea socialismului – ajutor ideologic, politic, economic și tehnic – întărește poziția noastră față de planurile imperialiste de jaf și de înrobire și ne asigură o bază trainică de dezvoltare socialistă. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 259. • Locuţiune adverbiala Cu ajutorul... = cu sprijinul..., prin intermediul... • Expresia: A fi (cuiva) de ajutor sau a veni (cuiva) în ajutor = a fi de folos (cuiva). O hartă marină, atîrnată pe un perete în fața lui, îi veni în ajutor. BART, E. 270. Murgule, murguțul meu, Datu-mi-te-a taică-tău Ca să-mi fii de ajutor La nevoie și la zor. TEODORESCU, P. P. 583. A da (sau a cere, rar a pune) o mînă de ajutor = a da (sau a cere etc.) sprijin. Furnalistul Ioviță începe a povesti că lor le-a fost și mai greu. Dar le-au dat o mînă de ajutor soldații sovietici. CĂLUGĂRU, O. P. 444. Face, să dai o mînă, de ajutor, lui Frimu. GALAN, Z. R. 393 ♦ Drept bănesc acordat salariaților în caz de pierdere temporară a capacității de muncă. Ajutor de boală. Ajutor de naștere. ♦ Sprijin bănesc. • Casă de ajutor reciproc vezi casă. ♦ (Cu valoare de interjecție) Strigăt al celor care se află în primejdie. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ajutor: ajutór [Atestat: COD. VOR. 79 / V: (îrg) agiu-, agiutoriu, -iu / Plural: -oare, (reg) -oară, (rar) ajutoruri / Etimologie: lat adjutorium] 1 sn Participare la efortul cuiva. 2 sn Sprijin bănesc. 3 sn (îe) A cere cuiva ajutor A cere cuiva să te ajute. 4 sn (Îe) A da ajutor cuiva A ajuta pe cineva. 5 sn (Îae) A fi complicele cuiva. 6 sn (Îe) A sări sau a veni cuiva în (ori într-) ajutor A ajuta (1) pe cineva. 7 sn (Pop; îe) A lua pe cineva (în, ca sau de) ajutor A lua pe cineva să ajute (1). 8 sn (Înv; îe) A fi de (sau a veni, a sta în ) ajutor (cuiva) A fi de folos (cuiva). 9 i Strigăt al celui aflat în primejdie. 10 sn (Îlav) Cu -ul... Datorită ajutorului... 11 sn (Înv; îe) A da (sau a pune ori a fi sau a sta) (o) mână de ajutor A da (sau a fi de ori a sta) în ajutor. 12 sn Îndrumare (în împrejurări dificile). 13 sn Asistență acordată cuiva. 14 sn Drept bănesc acordat salariaților în cazul pierderii temporare a capacității de muncă. 15 sn (Îs) ajutor de șomaj Sprijin bănesc acordat, pe o anumită perioadă de timp, persoanelor care și-au pierdut locul de muncă. 16 sn (Îs) ajutor de înmormântare Sumă de bani primită de familia cuiva în cazul decesului acestuia. 17 substantiv masculin și feminin Persoană care ajută pe alta într-o activitate (secundând-o și subordonându-i-se). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AJUTOR: AJUTOR substantiv, interjecție 1. substantiv asistență, ocrotire, protecție, sprijin, (livresc) recurs, (învechit și popular) ajutorință, (învechit și regional) ajutorie, sprijoană, (învechit) sprijineală, (turcism învechit) iamac. (I-a mulțumit pentru ajutor lui.) 2. substantiv concurs, oficii (la plural), serviciu, sprijin. (Vă ofer ajutor meu.) 3. substantiv concurs, contribuție, sprijin. (ajutor lui a fost hotărîtor.) 4. substantiv ocrotire, patronaj, protecție, sprijin, tutelă, (rar) tutelaj. (Orfelinatul se bucura de ajutor unei societăți.) 5. substantiv (termen bisericesc) grație, har, îndurare, milă, milostivire, (învechit și popular) milostenie, (învechit) milcuire, milosîrdie, miloste, milostivenie, milostivnicie. (ajutor divin.) 6. substantiv reazem, sprijin, sprijinitor, (figurat) toiag. (Ea era ajutor bătrînețelor lui.) 7. substantiv asistent, secundant, (rar) a secundator. (I-a servit ca ajutor.) 8. substantiv auxiliar, sprijin. (Un ajutor prețios.) 9. interjecție săriți! (ajutor! mă omoară!) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AJUTÓR: AJUTÓR2, -OÁRE, ajutori, -oare, substantiv masculin și forme Persoană care ajută alteia într-o activitate oarecare, care secundează pe un muncitor principal căruia îi este subordonat (și al cărui locțiitor este). vezi adjunct. Șmecherie porni cu Badea pe tractor și cu plugul după el. În drum îl luaseră și pe ajutor, un om mai bătrîn. DUMITRIU, vezi L. 130. Ca să plătească un ajutor, nu-i dădea mîna și nu avea încredere. PAS, Z. I 164. Pe cînd băiatul scîncea încă, ajutoarele îl desfăcură. SADOVEANU, O. VI 114. • (Cu determinări introduse prin prepoziție «de», rar cu elipsa prepoziției) Ajutor de maistru. Ajutor de secretar. • Bela Borodina... are 19 ani și-i ajutor-inginer într-o fabrică chimică. SAHIA, U.R.S.S. 195. Forme diferite ale cuvantului ajutor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ajutor: ajutór (ajutoáre), substantiv neutru – 1. Sprijin. – 2. Persoană care ajută, auxiliar. – 3. Locțiitor, adjunct. Mr. ağutor, megl. jutor. latina adiūtōrium (Cipariu, gramatică, 62; Pușcariu 53; Candrea-Dens., 35; REW 173; DAR; Rosetti, I, 162); conform prov. ajutori. – derivat ajutora, verb, pe care DAR îl consideră a fi reprezentant al unui latina *adiūtŭlāre, și Candrea al lui *adiūtōriāre, ambele fiind de prisos, deoarece verb se explică prin mijloacele interne ale limba română; ajutori, verb (a ajuta); ajutorie, substantiv feminin (ajutor, asistență); ajutorință, substantiv feminin (ajutor; contribuție impusă în Moldova, în secolul XVIII, cu caracter tranzitoriu); ajutornic, adjectiv (milostiv); neajutorat, adjectiv (lipsit de ajutor). Forme diferite ale cuvantului ajutor: ajutoáre Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AJUTÓR: AJUTÓR, -OÁRE, ajutori, -oare, substantiv masculin și forme, substantiv neutru 1. S. m. și forme Persoană care ajută pe alta într-o activitate oarecare (secundând-o și subordonându-i-se). 2. substantiv neutru Sprijin, participare la efortul cuiva; îndrumare (în împrejurări dificile); asistență acordată cuiva; ajutorință. • A fi de (sau a veni, a sta în) ajutor (cuiva) = a fi de folos (cuiva), a-l sprijini. ♦ Drept bănesc acordat salariaților în cazul pierderii temporare a capacității de muncă. ♦ Sprijin bănesc. ♦ (Cu valoare de interjecție) Strigăt al celor care se află în primejdie. – latina adjutor, -is, adjutorium. Forme diferite ale cuvantului ajutor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AJUTÓR: AJUTÓR, -OÁRE, ajutori, -oare, substantiv masculin și forme, substantiv neutru 1. S.m și forme Persoană care ajută pe alta într-o activitate oarecare (secondând-o și subordonându-i-se). 2. substantiv neutru Sprijin, participare la efortul cuiva; îndrumare (în împrejurări dificile); asistență acordată cuiva; ajutorință. • Expresia: A fi de (sau a veni, a sta în) ajutor (cuiva) = a fi de folos (cuiva), a-l sprijini. ♦ Drept bănesc acordat salariaților în cazul pierderii temporare a capacității de muncă. ♦ Sprijin bănesc. ♦ (Cu valoare de interjecție) Strigăt al celor care se află în primejdie. – latina adjutor, adjutorium. Forme diferite ale cuvantului ajutor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ajutor: ajutór n., plural oáre și urĭ (latina adjutorium). Acțiunea de a ajuta: a chema, a veni, a sări în ajutor cuĭva, a-ĭ aduce ajutor. Persoană care ajută (după limba franceza adjoint, adjunct, orĭ aide, ajutor): primaru și ajutoarele luĭ (nu ajutoriĭ!). Un bir numit și ajutorință (secolul 18). Ajutor! strigăt de cerut ajutor (adică: sărițĭ în ajutor, dați-mĭ ajutor!). – Fem. despre ajutor (de primar, de ex.) nu e ajutoare, ci ajutătoare saŭ (maĭ bine!) tot ajutor, substantiv neutru ca sprijin, reazem ș. a. Cp. cu membru, meșter și șef. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AJUTÓR: AJUTÓR1, ajutoare, substantiv neutru Sprijin, participare la efortul cuiva; îndrumare (în împrejurări dificile). • Expresia: A fi de ajutor sau a veni în ajutor (cuiva) = a fi de folos (cuiva). ♦ Drept bănesc acordat salariaților în cazul pierderii temporare a capacității de muncă. ♦ Sprijin bănesc. ♦ (Cu valoare de interjecție) Strigăt al celor care se află în primejdie. – latina adjutorium. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AJUTÓR: AJUTÓR2, -OÁRE, ajutori, -oare, substantiv masculin și forme Persoană care ajută alteia într-o activitate oarecare (secondând-o și subordonându-i-se). – latina adjutorium. Forme diferite ale cuvantului ajutor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AJUTÓR: AJUTÓR2 ajutoroáre n. Susținere materială sau morală; sprijin; reazem. A da ajutor. • A da o mână de ajutor a ajuta pe cineva. /<lat. adjutorium, adjutor, ajutoris Forme diferite ale cuvantului ajutor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru ajutor: ajutor, ajutoare substantiv neutru (pub.) donație în haine, alimente, medicamente venită din străinătate, în special după Revoluția din decembrie 1989 Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ajutor: ajutor n. 1. ușurare de sarcini: cheamă în ajutor pe Turci; 2. tovarăș de muncă: ajutor de primar. [latina ADJUTORIUM]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AJUTÓR: AJUTÓR1 ajutori m. Persoană care ajută pe cineva într-o situație dificilă. /<lat. adjutorium, adjutor, ajutoris Forme diferite ale cuvantului ajutor: ajutori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ajutor: ajutór (sprijin, asistență) substantiv neutru, plural ajutoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ajutor: !ajutór2 (sprijin, persoană) substantiv neutru, plural ajutoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ajutor: ajutór1 (persoană) (rar) substantiv masculin, plural ajutóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ajutor: ajutór (persoană) substantiv masculin, plural ajutóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'AJUTOR' AJUTĂTÓRajutătoríeajutătóriuajutoáreAJUTÓRAJUTOR AERIANajutor de băgător în seamăajutór-programatórAJUTORÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ajutor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ajutor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 79 / V: îrg agiu-, agiutoriu, -iu / Plural: -oare, reg -oară, rar ajutoruri / Etimologie: lat adjutorium] 1 sn Participare la efortul cuiva. 3 sn îe A cere cuiva ajutor A cere cuiva să te ajute. 4 sn Îe A da ajutor cuiva A ajuta pe cineva. 6 sn Îe A sări sau a veni cuiva în ori într- ajutor A ajuta 1 pe cineva. 7 sn Pop; îe A lua pe cineva în, ca sau de ajutor A lua pe cineva să ajute 1. 8 sn Înv; îe A fi de sau a veni, a sta în ajutor cuiva A fi de folos cuiva. 11 sn Înv; îe A da sau a pune ori a fi sau a sta o mână de ajutor A da sau a fi de ori a sta în ajutor. 15 sn Îs ajutor de șomaj Sprijin bănesc acordat, pe o anumită perioadă de timp, persoanelor care și-au pierdut locul de muncă. 16 sn Îs ajutor de înmormântare Sumă de bani primită de familia cuiva în cazul decesului acestuia. I-a mulțumit pentru ajutor lui. Vă ofer ajutor meu. Ajutor lui a fost hotărîtor. Orfelinatul se bucura de ajutor unei societăți. Ajutor divin. Ea era ajutor bătrînețelor lui. I-a servit ca ajutor. Un ajutor prețios. Interjecție săriți! ajutor! mă omoară!. I-a mulțumit pentru ajutorul lui. Vă ofer ajutorul meu. Ajutorul lui a fost hotărâtor. Orfelinatul se bucura de ajutorul unei societăți. Ea era ajutorul bătrânețelor lui. Documentarea i-a fost un ajutor prețios. Interjecție săriți! ajutor!, mă omoară!. AJUTÓR2 ajutoroáre n. A da ajutor. • A da o mână de ajutor a ajuta pe cineva. Adjutorium, adjutor, ajutoris. AJUTÓR1 ajutori m. Adjutorium, adjutor, ajutoris. |
GRAMATICA cuvântului ajutor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ajutor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ajutor poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE ajutor? Vezi cuvântul ajutor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ajutor?[ a-ju-tor ] Se pare că cuvântul ajutor are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ajutor Inţelegi mai uşor cuvântul ajutor dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe= cu sprijinul A fi cuiva de ajutor sau a veni cuiva în ajutor = a fi de folos cuiva A da sau a cere, rar a pune o mînă de ajutor = a da sau a cere etc A fi de sau a veni, a sta în ajutor cuiva = a fi de folos cuiva, a-l sprijini A fi de sau a veni, a sta în ajutor cuiva = a fi de folos cuiva, a-l sprijini A fi de ajutor sau a veni în ajutor cuiva = a fi de folos cuiva |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ajutor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Gura aurită!?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ajutor are forma: ajutoáre
