eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție albastri


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Albăstri [ al-băs-tri ]
VEZI SINONIME PENTRU albăstri PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului albastri în mai multe dicționare

Definițiile pentru albastri din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a albăstri
Verbul: a albăstri (forma la infinitiv)
A albăstri conjugat la timpul prezent:
  • eu albăstresc
  • tu albăstrești
  • el ea albăstrește
  • noi albăstrim
  • voi albăstriți
  • ei ele albăstresc
VEZI VERBUL a albăstri CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ALBĂSTRI:
ALBĂSTRÍ, albăstresc, verb IV.

1. tranzitiv A da unui obiect o culoare (mai) albastră; a colora, a vopsi în albastru. Am albăstrit prea tare lîna.
       • reflexiv Laptele se albăstrește cînd îl subțiem cu apă.
♦ A clăti rufele, după spălare, în apă amestecată cu albăstreală.

2. intranzitiv figurat A căpăta, a avea, a răspîndi o lucire albastră. În fund albăstresc, în curmeziș, coamele munților, crestate pe alocuri ca niște metereze uriașe. REBREANU, P. S. 139. Departe, departe, în fund, albăstrește un șir dințat de colilie. REBREANU, N. 116. Repezi fulgere prin noapte albăstreau de răutate. MACEDONSKI, O. I 76.

3. intranzitiv (Popular, despre ciocoi; A se ivi în fața cuiva (deosebindu-se prin culoarea îmbrăcămintei). vezi albăstrime. Cînd văz ciocoi albăstrind, Mă fac broască pe pămînt, Cît un puișor de lup, Și casc gura să-l îmbuc. La HEM.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

albăstri
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru albăstri:
albăstrí [Atestat: MACEDONSKI, O. I, 76 / prezentul indicativ: albastriresc / Etimologie: albastru] 1 verb tranzitiv: A colora în albastru (2). 2 verb reflexiv: A deveni albastru (2). 3 verb reflexiv: (despre lapte) A se subția și a se face albastm (2). 4 via (Fig) A avea o lucire albastră (2). 5 verb tranzitiv: (Fig) A răspândi o lumină albastră (2). 6 verb reflexiv: (Iuz; prt) A se îmbrăca în haine orășenești (albastre) Cf albăstrăn. 7 verb tranzitiv: A clăti rufele în apă amestecată cu albăstreală (2).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ALBĂSTRI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ALBĂSTRI:
ALBĂSTRÍ, albăstresc, verb IV.

1. tranzitiv A da unui obiect o culoare (mai) albastră; a clăti rufele în apă amestecată cu albăstreală.

2. intranzitiv și reflexiv figurat A căpăta, a avea sau a răspândi o lucire albastră.

– Din albastru.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ALBĂSTRI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ALBĂSTRI:
ALBĂSTRÍ, albăstresc, verb IV.

1. tranzitiv A da unui obiect o culoare (mai) albastră; a clăti rufele în apă amestecată cu albăstreală.

2. intranzitiv și reflexiv figurat A căpăta, a avea sau a răspândi o lucire albastră.

– Din albastru.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ALBĂSTRI
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ALBĂSTRI:
ALBĂSTRÍ, albăstresc, verb IV.

1. tranzitiv A da unui obiect o culoare (mai) albastră; a clăti rufele în apă amestecată cu albăstreală.

2. intranzitiv figurat A căpăta, a avea sau a răspândi o lucire albastră.

– Din albastru2.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

ALBĂSTRI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ALBĂSTRI:
ALBĂSTRI verb

1. a (se) înălbăstri, (Transilvania) a (se) mierii. (albastri un obiect cu vopsea.)

2. a se învineți. (S-a albastri la față.)

3. (regional) a scrobi, a sini, a vineți, (Transilvania) a mierii, (Moldova și Bucovina) a sinili. (albastri rufele.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

albăstri
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru albăstri:
albăstrí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele albăstrésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea albăstreá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural albăstreáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

albăstri
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru albăstri:
albăstrí (a albastri) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele albăstrésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea albăstreá; conjunctiv prezent 3 să albăstreáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'ALBASTRI'
ALBĂSTREÁALBĂSTREÁLĂalbăstrélalbăstréscALBĂSTRÍALBĂSTRÍCĂALBĂSTRÍMEalbăstrióralbăstríre

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL albăstri
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului albăstri dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
I, 76 / prezentul indicativ: albăstriresc / Etimologie: albastru] 1 verb tranzitiv: A colora în albastru 2.
Albăstri un obiect cu vopsea.
S-a albăstri la față.
Albăstri rufele.
Albăstri un obiect cu vopsea.
Albăstri rufele.
Albăstrí a albăstri verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele albăstrésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea albăstreá; conjunctiv prezent 3 să albăstreáscă.

GRAMATICA cuvântului albăstri?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului albăstri.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul albăstri poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE albăstri?
    Vezi cuvântul albăstri desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul albăstri?
    [ al-băs-tri ]
    Se pare că cuvântul albăstri are trei silabe

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL albăstri

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Pronunție: che-o- – variante: cheutoare, chiotoare substantiv feminin – latina *clautoria < *clautus?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    a nu-și putea aminti pe loc de ceva cunoscut
    care este în cantitate mare, cu ridicata, cu grămada, angro; prin extensie care este foarte mult, din belșug
    clavutus
    prinț care urmează să se urce pe tron după moartea suveranului
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app