 | as |
|
| Apostol [ a-pos-tol ] VEZI SINONIME PENTRU apostol PE ESINONIME.COM definiția cuvântului apostol în mai multe dicționareDefinițiile pentru apostol din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru apostol: apóstol, apostoli substantiv masculin 1. Nume dat fiecăruia dintre cei 12 discipoli ai lui Hristos, însărcinați să predice evanghelia: Petru, Andrei, Iacob, Ioan, Toma, Filip, Bartolomeu, Matei, Iacob al lui Afleu, Iuda al lui Iacob (Tadeul), Simon Zelotul și Iuda Iscariotul, înlocuit după moarte cu Matia. ♦ Misionar creștin de la începutul creștinismului. ♦ figurat Adept și propagator înflăcărat al unei idei, al unei doctrine etc. ♦ Apostolul neamurilor vezi Pavel. 2. (La sg.) Carte de ritual creștin, care cuprinde texte din Faptele apostolilor și din epistolele Noului Testament citite la liturghie, precum și alte slujbe religioase. – Din limba slavă (veche) apostolŭ (< greacă apostolos). Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru APÓSTOL: APÓSTOL, (I) apostoli, substantiv masculin, (II) substantiv neutru sg. I. 1. (În concepția mistică creștină) Nume dat celor doisprezece discipoli ai lui Hristos, care au răspîndit învățătura lui. 2. figurat Adept și propagator înflăcărat al unei idei, al unei doctrine etc. Tu dar, strașnic apostol al acestei doctrine Care ne izbăvește de grijile străine. Spune-mi prin ce mijloace poci firea a-mi preface. ALEXANDRESCU, P. 81. II. (termen bisericesc; numai la singular articulat) Carte de ritual care cuprinde, aranjate într-o anumită ordine, așa-zisele fapte ale apostolilor și scrisorile lor adresate diferitelor persoane și comunități bisericești. Apostolul, psaltirea, ca apa le cetesc. NEGRUZZI, S. II 182. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru APÓSTOL: APÓSTOL, (I) apostoli, substantiv masculin, (II) apostole, substantiv neutru I. S. m. 1. (În religia creștină) Titlu purtat, în primul rând, de Isus Hristos. ♦ Nume dat fiecăruia dintre cei doisprezece discipoli ai lui Hristos. ♦ Misionar creștin de la începutul creștinismului. 2. figurat Adept și propagator înflăcărat al unei idei, al unei doctrine etc. II. substantiv neutru (Mai ales la sg.) Carte de ritual creștin, cuprinzând faptele atribuite apostolilor (I 1) și scrisorile lor adresate diferitelor persoane și comunități. – Din limba slavă (veche) apostolŭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru APÓSTOL: APÓSTOL, (I) apostoli, substantiv masculin I. 1. (În religia creștină) Nume dat fiecăruia dintre cei doisprezece discipoli ai lui Hristos care au răspândit învățătura lui. ♦ Misionar creștin la începutul erei creștine. 2. figurat Adept și propagator înflăcărat al unei idei, al unei doctrine etc. II. (La singular articulat) Carte de ritual cuprinzând faptele apostolilor (I 1) și scrisorile lor adresate diferitelor persoane și comunități creștine. – Slav ( vezi limba slavă (veche) apostolŭ < greacă). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru APÓSTOL: APÓSTOL, (I) apostoli, substantiv masculin I. 1. (În religia creștină) Nume dat fiecăruia dintre cei doisprezece discipoli ai lui Hristos. ♦ Misionar creștin de la începutul creștinismului. 2. Adept și propagator înflăcărat al unei idei, al unei doctrine etc. II. (La sg.) Carte de ritual creștin, cuprinzând fapte atribuite Apostolilor (I 1) și scrisorile lor adresate diferitelor persoane și comunități. – Din limba slavă (veche) apostolŭ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru apostol: apostól substantiv masculin [Atestat: COD. VOR. 138/3 / V: (înv) -tul / Plural: apostoli / Etimologie: vsl aпocтoл] 1 Nume dat celor doisprezece ucenici ai lui Hristos, trimiși de el în lume, să propovăduiască Evanghelia. 2 (Pex) Propovăduitorul unei învățături. 3 Carte canonică cuprinzând o parte din faptele apostolilor după înălțarea Mântuitorului Si: Praxin. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru apostol: apóstol m. (limba neogreacă apóstolos, despre apó, departe, și stéllo, trimet; vechea slavă apostolŭ). Discipul al luĭ Hristos. figurat Propagandist, propovăduitor. substantiv neutru, plural e. Carte care vorbește despre faptele apostolilor și care face parte din Biblie. ( vezi praxiŭ). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru APÓSTOL: APÓSTOL apostoli m. 1) (în religia creștină) Nume dat fiecăruia dintre cei doisprezece ucenici ai lui Isus Hristos. 2) figurat Propagator al unei idei, al unei cauze, al unei doctrine. /<sl. apostolu Forme diferite ale cuvantului apostol: apostoli Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru APOSTOL: APOSTOL substantiv (termen bisericesc) 1. ucenic. (apostol lui Iisus.) 2. praxiu, (învechit) praxapostol. (apostol este o carte de cult.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru apostol: apóstol (carte cu textul apostolului) substantiv neutru, plural apóstole Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru apostol: apóstol (persoană) substantiv masculin, plural apóstoli Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru apostol: apóstol1 (persoană) substantiv masculin, plural apóstoli Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru apostol: apóstol2 (carte) substantiv neutru, plural apóstole Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru Apostol: Apóstol (text biblic) substantiv pr. n. Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'APOSTOL' apostílbapostíliuAPÓSTIMĂApost/oaiaAPÓSTOLapóstolăAPOSTOLACHEAPOSTOLÁTAPOSTOLÉSC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Apostol Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului apostol dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 138/3 / V: înv -tul / Plural: apostoli / Etimologie: vsl aпocтoл] 1 Nume dat celor doisprezece ucenici ai lui Hristos, trimiși de el în lume, să propovăduiască Evanghelia. APÓSTOL apostoli m. Apostol al lui Isus. Apostolul este o carte de cult. Apostol lui Iisus. Apostol este o carte de cult. |
GRAMATICA cuvântului Apostol? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului apostol. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Apostol poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE apostol? Vezi cuvântul apostol desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul apostol?[ a-pos-tol ] Se pare că cuvântul apostol are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Apostol |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Zi-i pe nume!?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul apostol are forma: apóstole
