eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție avinta


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
Avînta [ a-vîn-ta ]
VEZI SINONIME PENTRU avînta PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului avinta în mai multe dicționare

Definițiile pentru avinta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AVÎNTA:
AVÎNTÁ, avî́nt, verb

I.

1. reflexiv A se repezi plin de însuflețire (spre cineva sau ceva), a-și lua avînt. Vă pe marea largă, Vis de flăcări, vasul cum s-avîntă Peste valuri negre, să le spargă, Pentru mult visata pace sfîntă. BENIUC, vezi 42. Și azi el se avîntă pe calul său arab. EMINESCU, O. I 97. Cerbul, în fuga sa minunată, se avîntă ca în zbor d-asupra rovinilor. ODOBESCU, S. III 136.
       • figurat O! Viață! Sufletul ce se avîntă Cîntă. MACEDONSKI, O. I 158. Iar sufletu-mi, în zboru-i, S-avîntă fericit. ALECSANDRI, P. III 99.
       • tranzitiv factitiv Cu ce scop oare, cu ce hotărîre își părăsise el pustia casă părintească...? Însuși el nu putea ști; dar o răsăritură a inimii îl avînta-se spre locul unde ochii săi puteau să zărească pe zîna înflăcăratelor sale visări. ODOBESCU, S. I 120.
♦ A-și deschide drum cu îndrăzneală, biruind piedici. Mă-sa l-a trimis în sat. Vezi de-aceea-i încruntat Și s-avîntă și se crede Că-i bărbat. COȘBUC, P. I 224.
       • figurat Nu poți opri pămîntul să rotească, Nici soarele din marșul lui fierbinte, Nici fluierul să cînte, nici frunza să foșnească, Nici lumea să se-avînte de-a pururi înainte! DEȘLIU, G. 56.

2. tranzitiv A împinge (pe cineva sau ceva) cu energie înainte. Radu... săltă iute-n luntre; apoi, îmbrîncind tare țărmul cu vîsla, cîteva voinicești lovituri de lopată avîntară micul vas departe de coastă. ODOBESCU, S. I 141.
       • A imprima (cuiva sau unui lucru) o mișcare violentă. Și-a avîntn.t pușca în spate ș-a pornit șuierînd printre dinți. AGÎRBICEANU, S. P.

15. Și scoate-o măciucă groasă... Și-avîntînd-o într-o parte, Trage la ciocoi pe spate. MARIAN, S. 174.
       • A insufla avînt, a însufleți. Și Herbor Lukasiewitz, viteaz cu părul sur, Se duce să avînte armata cea crăiască Și cu romînii aprigi în piept să se lovească. ALECSANDRI, P. III 223.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



AVÎNTA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AVÎNTA:
AVÎNTA verb

1. a se arunca, a se azvîrli, a se precipita, a se repezi, a sări, a se zvîrli, (popular) a se chiti, (Transilvania) a se aiepta. (Se avinta pe cal.)

2. a se lansa. (Se avinta într-o acțiune.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'AVINTA'
avilíțăavínavinátavîntAVÎNTÁAVÎNTÁTaviocáraviochímicAVIOCHIMIE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL AVÎNTA
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului avînta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Se avÎnta pe cal.
Se avÎnta într-o acțiune.



GRAMATICA cuvântului AVÎNTA?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului avînta.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul AVÎNTA poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE avînta?
    Vezi cuvântul avînta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul avînta?
    [ a-vîn-ta ]
    Se pare că cuvântul avînta are trei silabe



    © 2024 qDictionar.com

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Compuse: gură-cască sau -căscată?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    deplasarea capitalului dintr-o țară în alta, dintr-o ramură de producție în alta
    revistă de referate
    persoană care-și pierde vremea în zadar sau care dovedește neglijență, dezinteres condamnabil; persoană care stă absentă, care nu înțelege ce i se spune; gură-de-lup
    din belșug
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT










    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app