eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție bagator


PROPOZIȚIIEXPRESII DIMINUTIVE GRAMATICĂSILABE
Băgător [ bă-gă-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU băgător PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului bagator în mai multe dicționare

Definițiile pentru bagator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru băgător:
băgător, bagatoroare smf, a [Atestat: ȚICHINDEAL, forme / Plural: bagatori, bagatoroare / Etimologie: băga + -ător] 1-2 (Reg) Băgăreț (1-2). 3-4 (Mrc; îs)

– de seamă (Persoană) care observă ceva sau pe cineva. 5-6 (Om) care este atent la ceva sau cineva Si: circumspect2, precaut2, prudent2. 7-8 (Îas) (Persoană) care observă fără să acționeze Si: rezervat2. 9-10 (Îas) (Persoană) care nu are un rol precis într-o activitate.
Forme diferite ale cuvantului bagator: bagatoroare

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a



BĂGĂTÓR
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BĂGĂTÓR:
BĂGĂTÓR, -OARE, băgători, -oare, adjectiv (În expresie, mai ales ironic) Băgător de seamă = care observă, care e atent (la ceva); precaut, circumspect, prudent.
♦ (Substantivat; fam.) Supraveghetor.
♦ (Substantivat) Persoană care introduce snopii la batoză.

– Din băga + sufix -(ă)tor.
Forme diferite ale cuvantului bagator: -oare

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BĂGĂTÓR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BĂGĂTÓR:
BĂGĂTÓR, -OARE, băgători, -oare, adjectiv (Numai în expresie) Băgător-de-seamă = care observă, care e atent (la ceva); precaut, prudent, circumspect, prevăzător, cu ochii în patru.
       • (Substantivat, familiar) Supraveghetor, controlor.
Forme diferite ale cuvantului bagator: -oare

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

BĂGĂTÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BĂGĂTÓR:
BĂGĂTÓR, -OÁRE, băgători, -oare, adjectiv (Mai ales ironic; în sintagma) Băgător de seamă = care nu face decât să observe fără a acționa; care nu are un rol precis într-o treabă.

– Băga + sufix -ător.
Forme diferite ale cuvantului bagator: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



BĂGĂTÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BĂGĂTÓR:
BĂGĂTÓR, -OARE, băgători, -oare, adjectiv (Mai ales ironic; în sintagma) Băgător de seamă = care nu face decât să observe fără a acționa; care nu are un rol precis într-o treabă.

– Băga + sufix -ător.
Forme diferite ale cuvantului bagator: -oare

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BĂGĂTÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BĂGĂTÓR:
BĂGĂTÓR bagatoroáre (bagatoróri, bagatoroáre): bagator de seamă a) care acționează cu atenție deosebită; b) care este fără un rol definit într-o acțiune. /a (se) băga + sufix bagatortor
Forme diferite ale cuvantului bagator: bagatoroáre bagatoróri bagator

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

băgător
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru băgător:
băgătór adjectiv masculin, plural băgătóri; forme singular și plural băgătoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

băgător
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru băgător:
băgătór adjectiv masculin, plural băgătóri; forme singular și plural băgătoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

băgător
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru băgător:
băgător a. care bagă: băgător de seamă, atent.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'BAGATOR'
BAGATÉLĂBAGATELIZÁBagatelizareBAGATELIZÁTbăgătórbagatấrBĂGĂTÚRĂBAGAÚZIbagceá

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL băgător
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului băgător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Băgător, băgătoroare smf, a [Atestat: ȚICHINDEAL, forme / Plural: băgători, băgătoroare / Etimologie: băga + -ător] 1-2 Reg Băgăreț 1-2.
BĂGĂTÓR băgătoroáre băgătoróri, băgătoroáre: băgător de seamă a care acționează cu atenție deosebită; b care este fără un rol definit într-o acțiune.
/a se băga + sufix băgătortor.



GRAMATICA cuvântului băgător?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului băgător.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul băgător poate fi: adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul băgător sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE băgător?
Vezi cuvântul băgător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul băgător?
[ bă-gă-tor ]
Se pare că cuvântul băgător are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL băgător
Inţelegi mai uşor cuvântul băgător dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
BĂGĂTÓR, -OARE, băgători, -oare, adjectiv În expresie, mai ales ironic Băgător de seamă = care observă, care e atent la ceva; precaut, circumspect, prudent
BĂGĂTÓR, -OARE, băgători, -oare, adjectiv Numai în expresie Băgător-de-seamă = care observă, care e atent la ceva; precaut, prudent, circumspect, prevăzător, cu ochii în patru
BĂGĂTÓR, -OÁRE, băgători, -oare, adjectiv Mai ales ironic; în sintagma Băgător de seamă = care nu face decât să observe fără a acționa; care nu are un rol precis într-o treabă
BĂGĂTÓR, -OARE, băgători, -oare, adjectiv Mai ales ironic; în sintagma Băgător de seamă = care nu face decât să observe fără a acționa; care nu are un rol precis într-o treabă



© 2024 qDictionar.com
});

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A lua pe cineva cu binele?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
doctrină filozofică din grecia antică, care nu recunoaște normele sociale existente și propovăduia o viață simplă și reîntoarcerea la natură
totalitatea oceanelor și a mărilor, cu legătură între ele, formând o singură masă lichidă
a proceda cu blândețe, cu înțelegere, cu bunăvoință față de cineva supărat, irascibil sau îndârjit
a fi extrem de slab sau de slăbit
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app