 | as |
|
| Banal [ ba-nal ] VEZI SINONIME PENTRU banal PE ESINONIME.COM definiția cuvântului banal în mai multe dicționareDefinițiile pentru banal din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BANAL: BANAL adjectiv 1. anost, monoton, placid, plictisitor, uniform, (figurat) searbăd, (livresc figurat) tern. (O viață banal.) 2. arhicunoscut, depășit, știut, vechi, (rar) răscunoscut, (familial figurat) fumat, răsuflat. (O glumă banal.) 3. comun, standard, stereotip, șablonard. (Formule banal.) 4. comun, neoriginal, (figurat) ieftin. (Un procedeu stilistic banal.) 5. comun, prozaic, (figurat) plat, (livresc figurat) tern. (Stil banal.) 6. comun, neînsemnat, obișnuit, sărac. (Viața pictorului X e uimitor de banal.) 7. comun, obișnuit, ordinar, (învechit) prost, prostesc. (În lucruri banal ei văd numai minuni.) 8. mărunt, meschin, neînsemnat. (Interese banal.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BANAL: BANÁL, -Ă, banali, -e, adjectiv Lipsit de originalitate, cunoscut de toată lumea, comun. O încînta timbrul acela sonor, care ascundea în vorbe banale o perfectă înțelegere sufletească. BART, E. 50. Forme diferite ale cuvantului banal: banal-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru banal: *banál, -ă adjectiv (în franceză banal, despre ban, publicațiune, proclamațiune, convocare, rudă cu limba română ban). Comun, obișnuit, fără originalitate: laude banale, a spune lucruri banale. adverb În mod banal. Forme diferite ale cuvantului banal: banal-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BANAL: BANÁL banală (banali, banale) Care nu se deosebește prin nimic; lipsit de originalitate; ordinar; comun; obișnuit; trivial; vulgar. /<fr. banal, italiana banale Forme diferite ale cuvantului banal: banală banali banale Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru banal: banál, banală [Atestat: ODOBESCU, S. I, 185 / Plural: banale / Etimologie: franceza banal] 1-2 a, av (Care este) lipsit de originalitate Si: comun, cunoscut, obișnuit, știut. Forme diferite ale cuvantului banal: banală Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BANAL: BANÁL, -Ă, banali, -e, adjectiv, substantiv neutru (Lucru, fenomen) lipsit de originalitate; obișnuit, comun. – Din limba franceza banal. Forme diferite ale cuvantului banal: banal-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BANAL: BANÁL, -Ă, banali, -e, adjectiv Lipsit de originalitate; obișnuit, comun. – Din limba franceza banal. Forme diferite ale cuvantului banal: banal-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BANAL: BANÁL, -Ă adjectiv lipsit de originalitate; obișnuit, comun. (< limba franceza banal) Forme diferite ale cuvantului banal: banal-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BANAL: BANÁL, -Ă, banali, -e, adjectiv Lipsit de originalitate; comun. – în franceză banal. Forme diferite ale cuvantului banal: banal-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BANAL: BANÁL, -Ă adjectiv Neoriginal; obișnuit, comun. [< limba franceza banal]. Forme diferite ale cuvantului banal: banal-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru banal: banál adjectiv masculin, plural banáli; forme singular banálă, plural banále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru banal: banál1 adjectiv masculin, plural banáli; forme banálă, plural banále Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru banal: banal a. care e pentru ori și cine: comun, trivial. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Banal: Banal ≠ sublim, extraordinar, original Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru banal: banál2 substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'BANAL' BănăceștiBANACHbănăcúțbânáiBanalBANALITÁTEBANALIZÁBANALIZÁREBANALIZÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL banal Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului banal dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O viață banal. O glumă banal. Formule banal. Un procedeu stilistic banal. Stil banal. Viața pictorului X e uimitor de banal. În lucruri banal ei văd numai minuni. Interese banal. Un procedeu stilistic banal. În lucruri banal ei văd numai minuni. Interese banal. BANÁL banală banali, banale Care nu se deosebește prin nimic; lipsit de originalitate; ordinar; comun; obișnuit; trivial; vulgar. Banál, banală [Atestat: ODOBESCU, S. I, 185 / Plural: banale / Etimologie: franceza banal] 1-2 a, av Care este lipsit de originalitate Si: comun, cunoscut, obișnuit, știut. |
GRAMATICA cuvântului banal? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului banal. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul banal poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE banal? Vezi cuvântul banal desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul banal?[ ba-nal ] Se pare că cuvântul banal are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL banal |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Hartă sinoptică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
