eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție baroc


PROPOZIȚIIEXPRESII DIMINUTIVE GRAMATICĂSILABE
Baroc, -ă [ ba-roc-, ă ]
VEZI SINONIME PENTRU baroc, -ă PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului baroc în mai multe dicționare

Definițiile pentru baroc din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
BARÓC, -Ă
   
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BARÓC, -Ă:
BARÓC, -Ă adjectiv Stil baroc (și substantiv neutru) = stil artistic predominant în secolul XVII-XVIII, care se caracterizează prin ornamentație excesivă, neregularitatea liniilor și prin monumentalitatea construcțiilor (în arhitectură), contururi agitate (în sculptură), prin folosirea largă a tehnicii clarobscurului, compoziții în diagonală sau în vârtej (în pictură), dramatism interior și o anumită bizarerie și îndrăzneală a metaforei (în muzică și poezie).
♦ Stilul de la sfârșitul perioadelor clasice, în care forma se dezvoltă în dauna conținutului.
♦ (prin extensie) Stil încărcat, retoric, excesiv de ornamentat. [< italiana baròcco, limba franceza baroque, conform portugheză barocco

– perlă de formă neregulată].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme



BARÓC
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BARÓC:
BARÓC, -Ă, (rar) baroci, -e, adjectiv (În arhitectură, în artele plastice, muzică și artele minore, în expresie) Stil baroc = stil artistic dezvoltat în secolele XVII-XVIII, caracterizat prin neregularitatea liniilor, prin exces de ornamentare complicată, greoaie și capricioasă și prin monumentalitatea construcțiilor. vezi rococo.
       • (Substantivat, n.) [Constantin Brîncoveanu] a domnit atunci cînd tumultuoasa inflorire a barocului era în toi. M.

I. CARAGIALE, C. 23.
♦ (Despre clădiri, tablouri, compoziții muzicale, mobile etc.) În stil baroc. Catedrală barocă. Pictura barocă a lui Rubens. Muzica barocă a lui Haendel. Mobilier baroc.
♦ figurat (Depreciativ) Curios, ciudat.
Forme diferite ale cuvantului baroc: baroc-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

baroc
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru baroc:
baróc, barocă [Atestat: MAIORESCU, Hristos III, 350/25 / Etimologie: franceza baroque, por barroco] 1 Stil (de arhitectură sau pictură ori muzică) predominant în perioada dintre sfârșitul Renașterii și mijlocul secolul XVIII, care cultivă libertatea și monumentalitatea formelor, ornamentația excesivă, inventivitatea și fantezia exprimării. 2 a (despre construcții, mobilă, sculptură, pictură, muzică) Realizat în stil baroc (1). 3 a (despre artiști) Care creează opere în stil baroc (1). 4 sn Stil de la sfârșitul perioadelor clasice, în care forma se dezvoltă în dauna conținutului. 5 a (Fig) Bizar.
Forme diferite ale cuvantului baroc: barocă

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BARÓC
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BARÓC:
BARÓC, -Ă adjectiv

1. stil baroc (și substantiv neutru) = stil în arhitectură, pictură, literatură, muzică, predominant între sfârșitul Renașterii și mijlocul secolul XVIII, care cultivă libertatea și monumentalitatea formelor, ornamentația excesivă, inventivitatea și fantezia exprimării.
       • stil de la sfârșitul perioadelor clasice, în care forma se dezvoltă în dauna conținutului.

2. (figurat) exagerat; bizar, extravagant. (< limba franceza baroque, italiana barocco)
Forme diferite ale cuvantului baroc: baroc-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme



BARÓC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BARÓC:
BARÓC, -Ă, baroci, -ce, adjectiv, substantiv neutru (Stil artistic specific secolul XVI-XVIII) care este caracterizat prin gustul pentru colosal și grandios, prin neregularitate și exces de ornamente complicate.
♦ Adj. (Despre construcții, mobilă, sculptură, pictură etc.) Care este realizat în acest stil.
♦ (Stil literar) caracterizat printr-o mare libertate și fantezie de exprimare.

– Din limba franceza baroque.
Forme diferite ale cuvantului baroc: baroc-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BARÓC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BARÓC:
BARÓC, -Ă, baroci, -ce, adjectiv, substantiv neutru (Stil artistic) care este caracterizat prin cultivarea formelor grandioase, prin libertatea formelor și bogăția ornamentației arhitecturale.** (Despre construcții, mobilă, sculptură, pictură etc.) Care este realizat în acest stil.** (Stil literar) caracterizat printr-o mare libertate și fantezie de exprimare.

– Din limba franceza baroque.
Forme diferite ale cuvantului baroc: baroc-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BARÓC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BARÓC:
BARÓC2 baroccă (barocci, barocce)

1) Care se distinge printr-o neregularitate bizară; de un caracter șocant; ieșit din comun (prin felul său de a fi); ciudat; straniu; bizar. O idee baroccă.

2) (despre construcții, obiecte de artă etc.) Care este realizat în stilul dominant de la sfârșitul perioadelor clasice. Mobilier baroc. /<fr. baroque
Forme diferite ale cuvantului baroc: baroccă barocci barocce

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

BARÓC
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BARÓC:
BARÓC, -Ă, (rar) baroci, -e, adjectiv (În expresie) Stil baroc = stil artistic dezvoltat în secolul XVII-XVIII, caracterizat prin excesul de ornamentare complicată, de înflorituri, precum și (în arhitectură) prin neregularitatea liniilor și prin monumentalitate.

– în franceză baroque.
Forme diferite ale cuvantului baroc: baroc-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BARÓC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BARÓC:
BARÓC1 n. arhitectură Stil artistic caracterizat prin libertatea formelor, prin exces de ornamentație, prin tendința spre monumentalism și o anumită bizarerie. /<fr. baroque
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

baroc
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru baroc:
*baróc, -ă adjectiv (în franceză baroque, despre spaniolă barrueco; italiana barocco). Neregular, bizar: figură barocă, spirit baroc. adverb În mod baroc.
Forme diferite ale cuvantului baroc: baroc-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

baroc
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru baroc:
baroc a.

1. bizar și supărător: idee barocă;

2. capricios: stil baroc.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

baroc
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru baroc:
baróc adjectiv masculin, plural baróci; forme singular barócă, plural baróce
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

baroc
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru baroc:
baróc1 adjectiv masculin, plural baróci; forme barócă, plural baróce
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

baroc
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru baroc:
baróc2 substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'BAROC'
BÂRNUÍTbarnúmbărnúțBAROÁNĂbarócBAROCÁMERĂbaróccoBAROCEPTÓRbarochísm

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL baroc
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului baroc dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Baróc, barocă [Atestat: MAIORESCU, Hristos III, 350/25 / Etimologie: franceza baroque, por barroco] 1 Stil de arhitectură sau pictură ori muzică predominant în perioada dintre sfârșitul Renașterii și mijlocul secolul XVIII, care cultivă libertatea și monumentalitatea formelor, ornamentația excesivă, inventivitatea și fantezia exprimării.
BARÓC2 baroccă barocci, barocce 1 Care se distinge printr-o neregularitate bizară; de un caracter șocant; ieșit din comun prin felul său de a fi; ciudat; straniu; bizar.
O idee baroccă.
Mobilier baroc.

GRAMATICA cuvântului baroc?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului baroc.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul baroc poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul baroc sa indeplinească rolul de: substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE baroc, -ă?
Vezi cuvântul baroc, -ă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul baroc, -ă?
[ ba-roc-, ă ]
Se pare că cuvântul baroc, -ă are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL baroc
Inţelegi mai uşor cuvântul baroc dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
BARÓC, -Ă adjectiv Stil baroc și substantiv neutru = stil artistic predominant în secolul XVII-XVIII, care se caracterizează prin ornamentație excesivă, neregularitatea liniilor și prin monumentalitatea construcțiilor în arhitectură, contururi agitate în sculptură, prin folosirea largă a tehnicii clarobscurului, compoziții în diagonală sau în vârtej în pictură, dramatism interior și o anumită bizarerie și îndrăzneală a metaforei în muzică și poezie
BARÓC, -Ă, rar baroci, -e, adjectiv În arhitectură, în artele plastice, muzică și artele minore, în expresie Stil baroc = stil artistic dezvoltat în secolele XVII-XVIII, caracterizat prin neregularitatea liniilor, prin exces de ornamentare complicată, greoaie și capricioasă și prin monumentalitatea construcțiilor
Stil baroc și substantiv neutru = stil în arhitectură, pictură, literatură, muzică, predominant între sfârșitul Renașterii și mijlocul secolul XVIII, care cultivă libertatea și monumentalitatea formelor, ornamentația excesivă, inventivitatea și fantezia exprimării
BARÓC, -Ă, rar baroci, -e, adjectiv În expresie Stil baroc = stil artistic dezvoltat în secolul XVII-XVIII, caracterizat prin excesul de ornamentare complicată, de înflorituri, precum și în arhitectură prin neregularitatea liniilor și prin monumentalitate



© 2023 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în sintagmele plată sau salariu în acord?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
stea
zi de odihnă în care se cinstește un eveniment important din istoria patriei
sistem de remunerare a muncii normate în raport cu rezultatele obținute
corect, desăvârșit, pur
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?