 | as |
|
| Bernardin [ ber-nar-din ] VEZI SINONIME PENTRU bernardin PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bernardin în mai multe dicționareDefinițiile pentru bernardin din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru bernardin: *bernardín, -ă adjectiv și substantiv Din irdinu sfîntului Bernard (care a reformat ordinu sfîntului Benedict) saŭ de la muntele sfîntului Bernard (Elveția) saŭ originar de acolo: călugăr bernardin; cîne bernardin (de talie foarte mare și deprins să umble pin zăpadă ca să descopere călătoriĭ rătăcițĭ orĭ ostenițĭ). Forme diferite ale cuvantului bernardin: bernardin-ă arăpíme Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru bernardin: bernardin m. 1. călugăr din tagma St. Benedict, reformată de St. Bernard; 2. câine mare cu părul lung, dresat de călugării dela St. Bernard să umble în munți după călătorii rătăciți și să-i aducă la ospiciul de acolo. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bernardin: bernardín1 substantiv masculin [Atestat: ENC. VET. 684 / V: -adm / Plural: bernardini / Etimologie: ger Bernhardiner] Câine mare, cu părul lung, de culoare albă cu pete roșcate, originar din Elveția, dresat pentru găsirea celor rătăciți în munți Si: Saint-Bernard. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BERNARDIN: BERNARDÍN, bernardini, substantiv masculin Câine mare de culoare albă cu pete roșcate, cu părul lung și ondulat, originar din Elveția și dresat pentru descoperirea călătorilor rătăciți iarna în munți. – în franceză bernardin. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BERNARDIN: BERNARDÍN1, bernardini, substantiv masculin Câine mare, cu părul lung, de culoare albă cu pete roșcate, originar din Elveția, dresat pentru găsirea persoanelor rătăcite în munți; saint-bernard. – Din germana Bernhardiner. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BERNARDIN: BERNARDÍN1, bernardini, substantiv masculin Câine mare, cu părul lung, de culoare albă cu pete roșcate, originar din Elveția, dresat pentru găsirea persoanelor rătăcite în munți; saint-bernard. – Din germana Bernhardiner. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BERNARDIN: BERNARDÍN1 bernardini m. 1) Specie de câini de talie mare, de culoare albă cu pete roșcate, dresat pentru a descoperi drumeții rătăciți (iarna) în munți. 2) Câine din această specie. /<germ. Bernhardiner Forme diferite ale cuvantului bernardin: bernardini Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BERNARDIN: BERNARDÍN substantiv masculin Câine mare, de culoare albă cu pete roșii, originar din Alpii elvețieni, folosit mai ales pentru a descoperi drumeții rătăciți (iarna) în munți. [< germana Bernhardiner]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BERNARDIN: BERNARDÍN1 substantiv masculin câine de talie mare, viguros și musculos, alb cu pete roșii, dresat special pentru salvarea drumeților rătăciți în munți; saint-bernard. (< germana Bernhardiner) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BERNARDIN: BERNARDÍN, -Ă substantiv masculin și forme Călugăr(iță) dintr-o congregație desprinsă din ordinul benedictinilor, printr-o reformă făcută de Bernard de Menthon în secolul X. [< limba franceza bernardin]. Forme diferite ale cuvantului bernardin: bernardin-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BERNARDIN: BERNARDÍN, bernardini, substantiv masculin Cîine de talie mare, de culoare albă cu pete roșii, originar din Elveția și dresat pentru a descoperi călătorii rătăciți iarna în munți. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BERNARDIN: BERNARDÍN2, -Ă, bernardini, -e, substantiv masculin și forme Călugăr sau călugăriță catolică din ordinul care poartă numele sfântului Bernard. – Din limba franceza bernardin. Forme diferite ale cuvantului bernardin: bernardin-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BERNARDIN: BERNARDÍN2, -Ă, bernardini, -e, substantiv masculin și forme Călugăr sau călugăriță catolică din ordinul care poartă numele Sf. Bernard. – Din limba franceza bernardin. Forme diferite ale cuvantului bernardin: bernardin-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BERNARDIN: BERNARDÍN2 bernardină (bernardini, bernardine) m. și forme Călugăr (călugăriță) catolic din ordinul înființat, în secolul X, de Bernard. /<fr. bernardin Forme diferite ale cuvantului bernardin: bernardină bernardini bernardine Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bernardin: bernardín2, -ă substantiv masculin și feminin [Atestat: DA / Plural: bernardini, bernardine / Etimologie: franceza bernardin] Călugăr sau călugăriță catolică, din ordinul Sfântului Bernard. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BERNARDIN: BERNARDÍN2, -Ă substantiv masculin forme călugăr(iță) dintr-o congregație desprinsă din ordinul benedictinilor. (< limba franceza bernardin) Forme diferite ale cuvantului bernardin: bernardin-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BERNARDIN: BERNARDIN substantiv (zoologie) saint-bernard. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BERNARDIN: BERNARDIN substantiv (zoologie) saint-bernard. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bernardin: bernardín substantiv masculin, plural bernardíni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bernardin: bernardín substantiv masculin, plural bernardíni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'BERNARDIN' bernadínBERNADOTTEBernaldinusBernardBERNARDÍNbernardínăBernareaBernatbernăvicáși |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bernardin Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bernardin dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 684 / V: -adm / Plural: bernardini / Etimologie: ger Bernhardiner] Câine mare, cu părul lung, de culoare albă cu pete roșcate, originar din Elveția, dresat pentru găsirea celor rătăciți în munți Si: Saint-Bernard. BERNARDÍN1 bernardini m. BERNARDÍN2 bernardină bernardini, bernardine m. Bernardín2, -ă substantiv masculin și feminin [Atestat: DA / Plural: bernardini, bernardine / Etimologie: franceza bernardin] Călugăr sau călugăriță catolică, din ordinul Sfântului Bernard. |
GRAMATICA cuvântului bernardin? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bernardin. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bernardin poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bernardin? Vezi cuvântul bernardin desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bernardin?[ ber-nar-din ] Se pare că cuvântul bernardin are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bernardin |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Popular a veni mare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul bernardin are forma: bernardíni
