eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție bita


PROPOZIȚII DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Bî́tă [ bî́-tă ]
VEZI SINONIME PENTRU bî́tă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului bita în mai multe dicționare

Definițiile pentru bita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BÎ́TĂ:
BÎ́TĂ2, bîte, substantiv feminin

1. Băț lung și gros, de obicei cu măciulie la un capăt; măciucă, ciomag. Îl văd copil de unsprezece ani, răzemat în bîtă ciobănește, cu opincuța strînsă pe picior și cu o căciulă mare țurcănească dată pe ceafă. VLAHUȚĂ, O. A. 290. În piepturile păstorilor tineri, răzimați c-un cot de-o stîncă și c-o mînă pe bîtă, încolțea... dorul voiniciei! EMINESCU, N.

5. Bate-mă, doamne, cu bîta, Nu mă bate cu urîta! JARNÍK-BÎBSEANU, despre 430. Ajunge o bîtă la un car de oale.
       • Expresia: A da cu bîta-n baltă vezi baltă.

2. Lovitură de ciomag; bătaie; prin extensie autoritate severă (a cuiva). Știe numai de bîtă. ▭ Flăcăul... fiind trăit pîn-atunci sub grija și sub bîta baciului... nu se simțea în stare... să țină piept atîtor întrebări. GALAN, Z. R. 227.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

BÎTĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BÎTĂ:
BÎTĂ substantiv ciomag, măciucă, (popular) toroipan (regional) ghioagă, jarchină, macă, moacă, otic, pătăchie, tămînjer, tăujer, tufan, tufă, (Moldova, Bucovina și Transilvania) botă, (Moldova) ceatlău, (Olt.) colvă, (Banat) crivac, (Olt.) dîrjală, (Banat> haidamac, (Olt. și Banat) jilăvete, (Transilvania si Maramures) măcău, (Transilvania, Maramures și Olt.) șuvei, (prin Bucovina) tașmău, (Moldova) toropală, (inv.) fuscel, fuște. (L-a izbit cu bita.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

bî́tă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru bî́tă:
bî́tă forme, plural e (vechea slavă bŭtŭ, sceptru. vezi botă 2). Ciomag lung (cum poartă ciobaniĭ). Lovitură dată cu un asemenea cĭomag: ĭ-a tras o bîtă. vezi ghioagă, moacă 2 și țoapă

2.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

biță
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru biță:
biță, (biliță, bdiliță), adjectiv

– (ref. la oi) Cu lâna albă, fără nicio pată de altă culoare (Georgeoni 1936; Precup 1926; Latiș 1993).

– Posibil din albiță.

Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

BÎ́TĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BÎ́TĂ:
BÎ́TĂ1 substantiv feminin (Regional) Bunică. verb reflexiv:ei ceva de la mine. Spune-mi-o limpede. Nu mai umbla cu fofîrlica... -Nu verb reflexiv:eau nimic, bîtă! STANCU, despre 345.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

biță
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru biță:
bíță1 i [Atestat: CHEST. V, 76/45 / Etimologie: nct] (Pop) Cuvânt cu care se strigă după oi.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BÎȚĂ
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru BÎȚĂ:
BÎȚĂ, fam., ard., 1633, < substantiv bîță (insectă), expl. Pașca.
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

BIȚĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BIȚĂ:
BÍȚĂ substantiv masculin (regional) Bădiță.

– Prescurtare din bădiță.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

biță
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru biță:
biță, biți substantiv neutru agent de circulație.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

bîtă
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru bîtă:
bîtă substantiv verbal BUNICĂ. MAMĂ MARE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

BIȚĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BIȚĂ:
BÍȚĂ substantiv masculin vezi bădiță.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BIȚĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BIȚĂ:
BÍȚĂ substantiv masculin vezi bădiță.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

biță
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru biță:
bíță2 substantiv masculin vezi bădiță
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

bî́ta
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru bî́ta:
bî́ta vezi bîtu.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești


CUVINTE APROPIATE DE 'BITA'
BISULFÁTBISULFÍTbisulfúrăbitbițăBÎȚANbitáncBITÁNGbitángă

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bî́ta
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bî́ta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
L-a izbit cu bî́ta.

GRAMATICA cuvântului bî́ta?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bî́ta.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bî́ta poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul bî́ta sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
VEZI PLURALUL pentru bî́ta la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE bî́tă?
Vezi cuvântul bî́tă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bî́tă?
[ bî́-tă ]
Se pare că cuvântul bî́tă are două silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A împușca francul?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
varietate de mere mari, cu coaja groasă, de culoare galbenă-ruginie
la întâmplare
a fi în mare lipsă de bani; a trăi din expediente
a înșela pe cineva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app