 | as |
|
| Brac [ brac ] VEZI SINONIME PENTRU brac PE ESINONIME.COM definiția cuvântului brac în mai multe dicționareDefinițiile pentru brac din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BRAC: BRAC, bracuri, substantiv neutru (Moldova, mai ales la plural ) Rest, rămășiță; sfărîmătură, bucată. Au rămas pe loc, printre stîrvuri de cai și bracuri de căruțe. GALAN, Z. R. 68. Luna strălucește peste-a tomurilor bracuri. EMINESCU, O. I 132. • locuțiune adjectiv De brac = care nu este bun de nimic; prin extensie neîntrebuințat. Slab și costeliv, ca un cal de brac. ODOBESCU, S. III 157. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRAC: BRAC2, bracuri, substantiv neutru Rest, rămășiță bună de aruncat, nefolositoare; sfărâmătură, bucată. • locuțiune adjectiv De brac = care nu este bun de nimic; de neîntrebuințat. Cal de brac. ♦ specializare Deșeu rezultat în cursul fabricării hârtiei. – Din limba rusă brak. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRAC: BRAC2, bracuri, substantiv neutru Rest, rămășiță bună de aruncat, nefolositoare; sfărâmătură, bucată. • locuțiune adjectiv De brac = care nu este bun de nimic; de neîntrebuințat. Cal de brac. ♦ specializare Deșeu rezultat în cursul fabricării hârtiei. – Din limba rusă brak. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru brac: brac (bracuri), substantiv neutru – Rest, rămășiță bună de aruncat. germana Brack, în parte prin poloneză, rut., limba rusă brak (DAR). – derivat brăcui, verb (a da la o parte, a arunca ceva nefolositor; a lua caimacul, a lua tot ce e mai bun). Forme diferite ale cuvantului brac: bracuri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BRAC: BRAC1 bracci m. Rasă de câini mari, cu urechile lăsate în jos și cu părul scurt, folosiți, mai ales, la vânatul de prepelițe și de potârnichi; prepelicar. 2) Câine din această rasă. /<fr. braque Forme diferite ale cuvantului brac: bracci Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru brac: brac1 sn [Atestat: I. IONESCU, despre 370 / Plural: bracuri / Etimologie: ucr бpaкy] (Reg) 1 Parte proastă (și nefolositoare) care rămâne după ce se alege ceva. 2 (Spc; îs) Cal de brac Cal care nu mai e bun de nimic. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRAC: BRAC2, bracuri, substantiv neutru (regional) Rest, rămășiță; sfărâmătură, bucată. • locuțiune adjectiv De brac = care nu este bun de nimic; prin extensie neîntrebuințat. Cal de brac. – Rus brak. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru brac: brac n. 1. grămadă netrebnică: pe când luna strălucește peste a tomurilor bracuri EM.; 2. animal sau lucru de lepădat: cal de brac, prost. [nemțesc BRACK]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru brac: *3) brac m. (în franceză braque, despre vgerm. braccho, de unde și italiana bracco). Un fel de cîne de vînat cu păru scurt și cu urechile cam blegĭ. vezi braĭcă și barac. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BRAC: BRAC substantiv (zoologie) 1. prepelicar, (Transilvania) vișlă. (brac este un cîine de vînătoare.) 2. brac englez = poanter. (brac este un cîine de vînătoare). Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru brac: brac2 fsm [Atestat: DEX2 / Plural: bracaci / Etimologie: franceza braque] Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi Si: prepelicar. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BRAC: BRAC substantiv masculin Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. [< limba franceza braque, conform germana Bracke]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BRAC: BRAC1 substantiv masculin câine de vânătoare cu părul scurt și urechile mari și blege; prepelicar. (< limba franceza braque, germana Bracke) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRAC: BRAC1, braci, substantiv masculin Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. – Din limba franceza braque. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRAC: BRAC1, braci, substantiv masculin Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. – Din limba franceza braque. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRAC: BRAC1, braci, substantiv masculin Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi; prepelicar. – în franceză braque. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BRAC: BRAC2 bracuri n. Deșeuri rezultate la fabricarea hârtiei. /<rus. brak Forme diferite ale cuvantului brac: bracuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BRAC: BRAC2 substantiv neutru rest, rămășiță; deșeu (de hârtie). (< limba rusă brak) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BRAC: BRAC substantiv sfărîmătură, (regional) fărîmătură. (brac dintr-un obiect.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru brac: brac m. un fel de prepelicar sau copoiu cu părul lins. [ vezi braică]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BRAC: BRAC substantiv (zoologie) 1. vezi prepelicar. 2. brac englez vezi poanter. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru brac: brac (rest, deșeu) substantiv neutru, plural brácuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru brac: brac2 (rest, deșeu) substantiv neutru, plural brácuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru brac: brac (prepelicar) substantiv masculin, plural braci Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru brac: brac1 (câine) substantiv masculin, plural braci Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru brac: 2) brac n. vezi verb reflexiv:af. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'BRAC' BRĂBÍNbrăbínțăBRABORESCUBRABOVABRACbracábrăcăcélbrăcácibrăcăcícă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL brac Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului brac dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii BRAC1 bracci m. IONESCU, despre 370 / Plural: bracuri / Etimologie: ucr бpaкy] Reg 1 Parte proastă și nefolositoare care rămâne după ce se alege ceva. 2 Spc; îs Cal de brac Cal care nu mai e bun de nimic. Brac este un cîine de vînătoare. Brac este un cîine de vînătoare. Brac2 fsm [Atestat: DEX2 / Plural: bracaci / Etimologie: franceza braque] Câine de vânătoare cu părul scurt și cu urechile mari și blegi Si: prepelicar. BRAC2 bracuri n. Brac dintr-un obiect. Brac dintr-un obiect. |
GRAMATICA cuvântului brac? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului brac. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul brac poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE brac? Vezi cuvântul brac desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul brac?[ brac ] Se pare că cuvântul brac are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL brac Inţelegi mai uşor cuvântul brac dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv De brac = care nu este bun de nimic; prin extensie neîntrebuințat locuțiune adjectiv De brac = care nu este bun de nimic; de neîntrebuințat locuțiune adjectiv De brac = care nu este bun de nimic; de neîntrebuințat locuțiune adjectiv De brac = care nu este bun de nimic; prin extensie neîntrebuințat Brac englez = poanter |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL brac |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv fără umbră?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul brac are forma: brácuri
