 | as |
|
| Brâu [ brâ-u ] VEZI SINONIME PENTRU brâu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului brau în mai multe dicționareDefinițiile pentru brau din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BRÂU: BRÂU, brâie, substantiv neutru I. 1. (Adesea figurat) Cingătoare lată, de lână, de piele, de mătase etc., pe care o poartă țăranii. • (Plăcinte) poale-n brâu = plăcinte făcute din bucăți pătrate de aluat, la care colțurile se întorc peste umplutura de brânză. • Expresia: A sta cu mâinile în brâu = a nu face nimic. ♦ Cingătoare lată pe care o poartă preoții ca semn al unui grad ierarhic; cingătoare la fel cu odăjdiile purtată în timpul slujbei de preoți și arhierei. 2. Partea corpului pe care o încinge brâul (1); mijloc. 3. Ornament colorat sau în relief care înconjură ușile și ferestrele sau încinge un zid; prin extensie dungă. ♦ Fâșie de teren acoperită cu iarbă care străbate un perete de stâncă. 4. Șir, lanț. Brâul munților. II. (coregrafie) Brâuleț (2). – Comp. albaneză bres, brezi. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BRÂU: BRÂU1 brauie n. 1) Fâșie din piele sau din alt material care servește la încins sau la ajustat îmbrăcămintea; cingătoare; curea; centură; cordon. * A fi cu cuțitul la brau a fi foarte bătăuș. 2) Fâșie lată, confecționată, de obicei, din lână colorată, făcând parte din costumul național. 3) Fâșie lată purtată de preoți, servind drept indice al gradului în ierarhia bisericească. 4) Parte a corpului omenesc dintre șolduri și coaste; mijloc; talie; cingătoare. * A sta cu mâinile în brau a sta degeaba; a nu face nimic. 5) arhitectură Element decorativ inelar, în relief, care înconjoară o coloană; brățară. [Monosilabic] /Cuv. autoht. Forme diferite ale cuvantului brau: brauie Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BRẤU: BRẤU, (I) brâie, (II) brâuri, substantiv neutru I. 1. Cingătoare lată de lână, de piele, de mătase etc. pe care o poartă țăranii. ♦ Fâșie de țesătură (de lână), de blană etc. pe care o poartă în jurul mijlocului (sub îmbrăcăminte) unii oameni suferinzi. ♦ Cingătoare lată pe care o poartă preoții ca semn al unui grad ierarhic sau în timpul slujbei. 2. Parte a corpului omenesc pe care o încinge brâul (I 1); mijloc. 3. Ornament care înconjoară ușile, ferestrele, fațadele etc. unei case. 4. Șir, lanț (muntos, deluros etc.). II. (coregrafie) Brâuleț (2). [Variante: (popular) brấnă substantiv feminin] – conform albaneză bres, brezi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BRÂU: BRÂU, (I) brâie, (II) brâuri, substantiv neutru I. 1. Cingătoare lată de lână, de piele, de mătase etc. pe care o poartă țăranii. ♦ Fâșie de țesătură (de lână), de blană etc. pe care o poartă în jurul mijlocului (sub îmbrăcăminte) unii oameni suferinzi. ♦ Cingătoare lată pe care o poartă preoții ca semn al unui grad ierarhic sau în timpul slujbei. 2. Parte a corpului omenesc pe care o încinge brâul (II); mijloc. 3. Ornament care înconjură ușile, ferestrele, fațadele etc. unei case. 4. Șir, lanț (muntos, deluros etc.). II. (coregrafie) Brâuleț (2). [Variante: (popular) brână substantiv feminin] – conform albaneză bres, brezi. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru brâu: brâu (plural brâne și brâe) n. 1. cingătoare mai lată de lână colorată; 2. mijlocul însuș: cu barba până la brâu; 3. coroană ce încinge pereții sau o coloană; 4. joc plin de vioiciune și însuflețire: cântați brâul, lăutari! 5. figurat dungă: brâie de lumină. [Origină necunoscută]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BRÂU: BRÂU2 brauri n. mai ales articulat 1) Dans popular executat în cerc de către dansatori, care se prind unul de brâul altuia. 2) Melodie după care se execută acest dans. [Monosilabic] /Cuv. autoht. Forme diferite ale cuvantului brau: brauri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru brâu: brâu (cingătoare, parte a corpului omenesc, ornament, șir) substantiv neutru, articulat brâul; plural brâie Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru brâu: brâu1 (cingătoare, parte a corpului, ornament, șir) substantiv neutru, articulat brâul; plural brấie Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru brâu: brâu2 (dans) substantiv neutru, articulat brấul; plural brấuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru brâu: brâu (dans) substantiv neutru, articulat brâul; plural brâuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dictionnaire morphologique de la langue roumaine dă următoarea definitie pentru brâu: brâu (cingătoare) substantiv neutru, plural brâie / brâne Definiție sursă: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine |
CUVINTE APROPIATE DE 'BRAU' BRATTAINBRATUbrățucăbrătușcăBRÂUbráuăbrâulBRÂUL-CÉRULUIBRÂUL-COSÂNZÉNII |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL brâu Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului brâu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii BRÂU1 brâuie n. * A fi cu cuțitul la brâu a fi foarte bătăuș. * A sta cu mâinile în brâu a sta degeaba; a nu face nimic. Cu brâuul se strânge mijlocul. Grâul îi venea până la brâu. BRÂU2 brâuri n. |
GRAMATICA cuvântului brâu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului brâu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul brâu poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE brâu? Vezi cuvântul brâu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul brâu?[ brâ-u ] Se pare că cuvântul brâu are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL brâu Inţelegi mai uşor cuvântul brâu dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Plăcinte poale-n brâu = plăcinte făcute din bucăți pătrate de aluat, la care colțurile se întorc peste umplutura de brânză A sta cu mâinile în brâu = a nu face nimic |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL brâu |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Vulpe argintie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul brâu are forma: brâie
