 | as |
|
| Bucătură [ bu-că-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU bucătură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bucatura în mai multe dicționareDefinițiile pentru bucatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru bucătură: bucătúră forme, plural ĭ (despre bucă). Olt. Îmbucătură, gălătuc, înghițitură (NPl. Ceaur, 44). A face bucăturĭ, a face bucățĭ (tăind, rupînd). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bucătură: bucătúră substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: bucaturari / Etimologie: bucată + -ură] (Pop) Îmbucătură. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru bucătură: bucătură forme câtă mâncare se poate lua în gură: bucătură de pâine. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUCĂTURĂ: BUCĂTÚRĂ, bucături, substantiv feminin (popular) Îmbucătură. – conform îmbucătură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUCĂTURĂ: BUCĂTÚRĂ, bucături, substantiv feminin (popular) Îmbucătură. – conform îmbucătură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bucătură: bucătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat bucătúrii; plural bucătúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUCĂTURĂ: BUCĂTÚRĂ substantiv feminin vezi îmbucătură. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUCĂTURĂ: BUCĂTÚRĂ substantiv feminin vezi îmbucătură. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'BUCATURA' BUCĂȚÍBUCĂȚÍCĂbucățícă/bucățeábucățóibucătúrăbucăturícăbucăturíțăbucázăbúcce |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL BUCĂTURĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bucătură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Bucătúră substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: bucĂturĂri / Etimologie: bucată + -ură] Pop Îmbucătură. |
GRAMATICA cuvântului BUCĂTURĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bucătură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul BUCĂTURĂ poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bucătură? Vezi cuvântul bucătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bucătură?[ bu-că-tu-ră ] Se pare că cuvântul bucătură are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i ieși cuiva ceva după plac?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul bucătură are forma: bucătúri
