 | as |
|
| Căpeţea [ că-pe-ţea ] VEZI SINONIME PENTRU căpeţea PE ESINONIME.COM definiția cuvântului capetea în mai multe dicționareDefinițiile pentru capetea din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CĂPEȚEA: CĂPEȚEÁ, căpețele, substantiv feminin Parte a frâului alcătuită din curelele care trec peste capul și botul calului și ale cărei capete inferioare sunt prinse de inelele zăbalei. [Variante: (regional) căpițeá substantiv feminin] – Refăcut din căpețele (plural lui căpețel) + sufix -ea. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru căpețea: căpețeá1 substantiv feminin [Atestat: ALECSANDRI, T. 397 / V: (reg) capeteapățá, capeteapățeá, capeteapățeálă, capeteațálă, capeteală, capeteapițeálă / Plural: capeteaele / Etimologie: căpețele (pll căpețel)] 1 (Reg) Căpici (1). 2 (Reg) Toată curelăria care se pune pe capul calului. 3 (Buc; îf -capeteaă) Broasca morii. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CĂPEȚEA: CĂPEȚEÁ, căpețele, substantiv feminin Parte a frâului alcătuită din curelele care trec peste capul și botul calului și ale cărei capete inferioare sunt prinse de inelele zăbalei. [Variante: (regional) căpițeá substantiv feminin] – Refăcut din căpețele (plural lui căpețel) + sufix -ea. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CĂPEȚEA: CĂPEȚEÁ, căpețele, substantiv feminin Parte a frîului alcătuită din curelele care trec peste capul și botul calului și de ale cărei capete inferioare sînt prinse zăbalele. – Variante: căpițeá (ALECSANDRI, T. 397), căpețeálă substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CĂPEȚEA: CĂPEȚEÁ, căpețele, substantiv feminin Parte a frâului alcătuită din curelele care trec peste capul și botul calului și de ale cărei capete inferioare sunt prinse zăbalele. [Variante: (regional) căpițeá substantiv feminin] – Din căpețel. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂPEȚEA: CĂPEȚEÁ capeteaéle forme Parte a frâului constând din curelele de care sunt prinse inelele zăbalei. /Din căpețel Forme diferite ale cuvantului capetea: capeteaéle Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru căpețea: căpețeá substantiv feminin, articulat căpețeáua, genitiv dativ articulat căpețélei; plural căpețéle, articulat căpețélele Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru căpețea: căpețeá2 substantiv feminin [Atestat: BIBLIA (1688), 67/2 / Plural: nct / Etimologie: căpețel] (Înv) Capitel. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru căpețea: căpețeá substantiv feminin, articulat căpețeáua, genitiv dativ articulat căpețélei; plural căpețéle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CĂPEȚEA: CĂPEȚEA substantiv (Transilvania) căpățan. (capetea la frîu.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CAPETEA' căpețálăCapetancăpetárCÁPETECĂPEȚEÁcăpețeálăcăpeteáncăpețélCĂPETÉNIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CĂPEȚEA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului căpeţea dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 397 / V: reg cĂpeȚeapățá, cĂpeȚeapățeá, cĂpeȚeapățeálă, cĂpeȚeațálă, cĂpeȚeală, cĂpeȚeapițeálă / Plural: cĂpeȚeaele / Etimologie: căpețele pll căpețel] 1 Reg Căpici 1. 3 Buc; îf -cĂpeȚeaă Broasca morii. CĂPEȚEÁ cĂpeȚeaéle forme Parte a frâului constând din curelele de care sunt prinse inelele zăbalei. CĂpeȚea la frâu. CĂpeȚea la frîu. |
GRAMATICA cuvântului CĂPEȚEA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului căpeţea. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CĂPEȚEA poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE căpeţea? Vezi cuvântul căpeţea desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul căpeţea?[ că-pe-ţea ] Se pare că cuvântul căpeţea are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CĂPEȚEA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv și adverb o țâră?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul căpețea are forma: căpețéle
