eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție caraula


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Caraulă [ ca-ra-u-lă ]
VEZI SINONIME PENTRU caraulă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului caraula în mai multe dicționare

Definițiile pentru caraula din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CARAULĂ:
CARAÚLĂ, caraule, substantiv feminin (Azi rar)

1. Pază, gardă, strajă. S-a legat că face de caraulă. GALACTION, O. I 269. Se duse la primărie și-i dete vătășelului porunca să meargă cu doi oameni de caraulă, ca să-l ieie pe Duțu. SLAVICI, O. I 375.

2. Om care face de pază, santinelă. Caraulele au băgat de seamă că a crescut și mai mult gîrla. STANCU, despre 113. De la odăi ieșeau slujitori, umblînd pe cărări știute, în toate cotloanele așezării, luînd caraulele vechi și așezînd altele proaspete. SADOVEANU, forme J. 1770. Sub pridvorul din față, niște corni bătrîni stau ca niște neclintite caraule. MACEDONSKI, O. III 109.

– Variantă: caraúl, carauli (ALECSANDRI,

1. 417), substantiv masculin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane


Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

caraulă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru caraulă:
caraulă substantiv feminin [Atestat: NECULCE, ap. LET. II, 321/23 / V: caraulaúl, caraulaaúl substantiv masculin / Plural: caraulale / Etimologie: bg кapayл, ngr ϰαραυλι] 1 Soldat de gardă Si: gardă, patrulă, pichet, santinelă. 2-3 Corp de gardă sau locul unde se află caraula (1). 4 (Îe) A face caraulaul A aștepta (nerăbdător) pe cineva. 5 (Îe) A pune (pe cineva) la caraulaul A pedepsi (pe cineva) punându-l la colț. 6 Om care face de pază Si: gardian, paznic, (reg) caraulaș. 7 (Înv) Garda care se făcea la primărie.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CARAULĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CARAULĂ:
CARAÚLĂ caraulae forme învechit

1) Supraveghere menită să păstreze neschimbată o stare de lucruri; pază; strajă; gardă.

2) Soldat sau grup de soldați care asigură paza unui obiectiv; pază; strajă; gardă; santinelă. [silabe -ra-u-] /<rus., bulg. karaul
Forme diferite ale cuvantului caraula: caraulae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

caraulă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru caraulă:
caraulă forme

1. sentinelă, strajă sau. corp de gardă: soldații erau de caraulă;

2. Moldova (caraul) starea în colțul camerei (pedeapsa copiilor neascultători): să te duci de grabă la caraul și să nu crâcnești AL. [în turcă KARAVUL].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a



caraulă
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru caraulă:
caraulă, caraule substantiv feminin (argoul lumii interlope) hoț care, în timpul unei spargeri, stă la pândă pentru a anunța apariția inopinată a polițiștilor.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

CARAULĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CARAULĂ:
CARAÚLĂ, caraule, substantiv feminin

1. Pază, gardă, strajă.

2. Om care face de pază; santinelă, caraulaș.

– Din limba bulgară karaul, limba neogreacă karaúli.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CARAULĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CARAULĂ:
CARAÚLĂ, caraule, substantiv feminin

1. Pază, gardă, strajă.

2. Om care face de pază; santinelă, caraulaș.

– Din limba bulgară karaul, limba neogreacă karaúli.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

caraulă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru caraulă:
caraúlă forme, plural e (despre caraul). popular Gardă: a fi de caraulă. Santinelă: vine caraula.

– Și caraolă (Moldova nord). vezi culuc.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CARAULĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CARAULĂ:
CARAÚLĂ, caraule, substantiv feminin

1. Pază, gardă, strajă.

2. Om care face de pază; santinelă.

– limba turcă karaul.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

cărăulă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cărăulă:
cărăúlă substantiv feminin [Atestat: COMAN, GL. / Plural: caraulale / Etimologie: nct] (Reg) Transport cu care2 (1) multe.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

caraulă
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru caraulă:
caraulă substantiv verbal GARDĂ. PAZĂ. SANTINELĂ. STRAJĂ. VEGHE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

caraulă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru caraulă:
caraúlă substantiv feminin, genitiv dativ articulat caraúlei; plural caraúle
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

caraulă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru caraulă:
caraúlă substantiv feminin, genitiv dativ articulat caraúlei; plural caraúle
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CARAULA
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru CARAULA:
CARAULA, comerț în jud. Dolj; 2.732 locuțiune (1991).
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic


CUVINTE APROPIATE DE 'CARAULA'
CĂRĂTÚRĂcărăúicărăuiucaraúlCARAÚLĂcarauláșCARAULEAcărăuleáncăCĂRĂÚȘ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CARAULA
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului caraula dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
II, 321/23 / V: caraulaúl, caraulaaúl substantiv masculin / Plural: caraulale / Etimologie: bg кapayл, ngr ϰαραυλι] 1 Soldat de gardă Si: gardă, patrulă, pichet, santinelă.
4 Îe A face caraulaul A aștepta nerăbdător pe cineva.
5 Îe A pune pe cineva la caraulaul A pedepsi pe cineva punându-l la colț.
CARAÚLĂ caraulae forme învechit 1 Supraveghere menită să păstreze neschimbată o stare de lucruri; pază; strajă; gardă.
/ Plural: caraulale / Etimologie: nct] Reg Transport cu care2 1 multe.



GRAMATICA cuvântului CARAULA?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului caraula.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CARAULA poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul CARAULA sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul caraulă are forma: caraúle
VEZI PLURALUL pentru CARAULA la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE caraulă?
Vezi cuvântul caraulă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul caraulă?
[ ca-ra-u-lă ]
Se pare că cuvântul caraulă are patru silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CARAULA

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în sintagma perioadă sau epocă, eră glaciară?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
dispozitiv prin intermediul căruia se realizează o legătură electrică conducătoare directă cu pământul
apă minerală
perioadă din era cuaternară sau prin generalizare, dintr-o altă eră în care ghețarii ocupau regiuni foarte întinse pe pământ și în care alternau intervalele reci cu cele calde
știință care orientează alte discipline prin noțiunile și metodele ei
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app