eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție carta


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Cartă [ car-tă ]
VEZI SINONIME PENTRU cartă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului carta în mai multe dicționare

Definițiile pentru carta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a carta
Verbul: a carta (forma la infinitiv)
A carta conjugat la timpul prezent:
  • eu cartez
  • tu cartezi
  • el ea cartează
  • noi cartăm
  • voi cartați
  • ei ele cartează
VEZI VERBUL a carta CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CARTĂ:
CÁRTĂ, carte, substantiv feminin

1. Nume dat (mai ales în evul mediu) unui act sau document destinat a consemna unele drepturi sau libertăți și a servi drept constituție unui stat. Regulamentul organic era o cartă care conținea... și dispczițiuni administrative. GHICA, S. 469.

2. Pact politic fundamental. Carta Organizației Națiunilor Unite = document încheiat între membriiOrganizației Națiunilor Unite, prin care se consemnează scopul și principiile de lucru ale organizației.

– Scris și; (dnpă ortografie veche) chartă.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CARTĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CARTĂ:
CÁRTĂ, carte, substantiv feminin

1. Nume dat (în evul mediu) actelor destinate a consemna unele privilegii și libertăți fundamentale ale unor clase sau pături sociale și a servi drept constituție unui stat.

2. Manifest cuprinzând revendicările unei organizații politice, sociale, profesionale etc.

3. Act care stă la baza organizării și funcționării unei organizații internaționale. Carta Organizației Națiunilor Unite.

– Din limba franceza charte, latina charta.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CARTĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CARTĂ:
CÁRTĂ1 substantiv feminin

1. (În evul mediu) Act care emană de la un suveran și este destinat a consemna unele drepturi sau libertăți fundamentale, servind drept constituție.

2. Convenție, pact politic fundamental.
♦ Tratat care stabilește crearea unei organizații internaționale, determinându-i atribuțiile și modul de funcționare.
♦ Constituție dată sau acceptată de un principe, de un domn. [< latina charta, conform italiana carta, limba franceza charte].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CARTĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CARTĂ:
CÁRTĂ, carte, substantiv feminin

1. (În Evul Mediu) Act destinat a consemna unele privilegii și libertăți fundamentale ale unor clase sau pături sociale și a servi drept constituție unui stat.

2. Manifest cuprinzând revendicările unei organizații politice, sociale, profesionale etc.

3. Act care stă la baza organizării și funcționării unei organizații internaționale. Carta Organizației Națiunilor Unite.

– Din limba franceza charte, latina charta.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CARTA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CARTA:
CARTÁ verb

I. trecut

1. A repartiza scrisorile (la poștă) după adresele la care urmează să fie distribuite.
♦ A grupa vagoanele pe diferite linii de descărcare.

2. A adăuga pe o hartă anumite detalii ale terenului.
♦ A identifica pe teren și a reprezenta cartografic diferite tipuri de sol.
♦ A identifica și a delimita rezervațiile dintr-un arboret în vederea producției de semințe. [< cartă, conform germana kartieren].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CARTĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CARTĂ:
CÁRTĂ cartae forme livresc

1) (în evul mediu) Act emis de un suveran în care erau consemnate anumite drepturi și libertăți.

2) Program care stă la baza unei organizații sau a unui institut internațional. cartaa ONU. cartaa de la Paris.

3) Document prin care mai multe state stabilesc anumite principii pe care se obligă să le aplice în relațiile reciproce și în relațiile cu alte state. [G.-D. cartei] /<fr. charte, latina charta
Forme diferite ale cuvantului carta: cartae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

cartă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cartă:
cártă2 substantiv feminin [Atestat: DEX2 / Plural: cartate/ Etimologie: franceza charte, lat charta] 1 (În Evul Mediu) Act destinat a consemna unele privilegii și libertăți fundamentale ale unor clase sau pături sociale și a servi drept constituție unui stat. 2 Manifest cuprinzând revendicările unei organizații politice, sociale, profesionale etc. 3 Act care stă la baza organizării și funcționării unei organizații internaționale.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

cartă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cartă:
cartă forme

1. mic carton pe care se scrie numele: cartă de vizită;

2. hârtie ce face cunoscută calitatea unei persoane: cartă de student;

3. listă de bucate între cari se poate alege: cartă de restaurant;

4. cartă emisă de administrațiunea poștelor: cartă poștală. vezi hartă. ║ forme lege fundamentală, constituțiune: Carta cea Mare dela 1215 deveni baza constituțională a Angliei.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CARTA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CARTA:
CARTÁ verb trecut

1. a repartiza corespondența poștală pe destinatari.

2. a grupa vagoanele pe diferite linii de descărcare.

3. a adăuga pe o hartă, pe un plan, noi detalii ale terenului.
       • a identifica pe teren și a reprezenta cartografic diferite tipuri de sol.

4. a identifica și delimita rezervațiile dintr-un arboret. (< germana kartieren)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

CARTĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CARTĂ:
CÁRTĂ substantiv feminin

1. (în evul mediu) act care emană de la un suveran, destinat a consemna unele drepturi sau libertăți.

2. convenție, pact politic fundamental.
       • act care stabilește funcționarea unei organizații internaționale. (< limba franceza charte, latina charta)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

CARTA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CARTA:
CARTÁ, cartez, verb

I. tranzitiv

1. A repartiza, a grupa scrisorile (la poștă) după adresele destinatarilor.

2. A transpune pe o hartă topografică anumite detalii ale terenului unei regiuni; a efectua o cartare (2).

– Din cărți.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CARTA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CARTA:
CARTÁ, cartez, verb

I. tranzitiv

1. A repartiza, a grupa scrisorile (la poștă) după adresele destinatarilor.

2. A transpune pe o hartă topografică anumite detalii ale terenului unei regiuni; a efectua o cartare (2).

– Din cartă.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CARTĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CARTĂ:
CÁRTĂ, carte, substantiv feminin

1. Nume dat (în evul mediu) actelor destinate a consemna unele drepturi sau libertăți fundamentale și a servi drept constituție unui stat.

2. Pact politic fundamental.

– în franceză charte (neologism din limba latină charta).

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

CARTA
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru CARTA:
CARTÁ, cartez, verb

I. tranzitiv

1. A repartiza, a grupa scrisorile (la poștă) după adresele la care trebuie distribuite.

2. A adăuga pe o hartă anumite detalii ale terenului care nu figurau pe acea hartă.

– Din cartă.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

carta
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru carta:
carta verb tranzitiv: [Atestat: DA ms / prezentul indicativ: cartatéz/ Etimologie: cartă] 1 A grupa scrisorile la poștă după adresa destinatarilor. 2 A transpune, pe o hartă topografică, anumite detalii ale terenului unei regiuni.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CARTA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CARTA:
CARTÁ, cartez, verb

I. tranzitiv A repartiza, a grupa scrisorile (la poștă), după adresele la care urmează să fie distribuite. (reflexiv pasiv) Scrisorile se cartează pe raioane.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CARTĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CARTĂ:
CÁRTĂ2 substantiv feminin Carton subțire de formă dreptunghiulară, pe care este scris numele cuiva, care stabilește calitatea unei persoane etc. [< limba franceza carte].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

cartă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cartă:
cártă1 substantiv feminin [Atestat: CULIANU, C. 109 / V: chacarta / Plural: cărți / Etimologie: franceza carte, lat charta] (Înv) Hartă.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

cartă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cartă:
cártă (manifest, act fundamental) substantiv feminin, genitiv dativ articulat cártei; plural cárte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

cartă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cartă:
cártă (manifest, act fundamental) substantiv feminin, genitiv dativ articulat cártei; plural cárte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

carta
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru carta:
cartá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu cartéz, persoana a treia singular: el / ea și plural carteáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

carta
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru carta:
cartá (a carta) verb, indicativ prezent 3 carteáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

cartă
Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru cartă:
cártă, cárte, substantiv neutru (învechit) hartă.
Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme

carắtă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru carắtă:
carắtă substantiv feminin vezi caretă
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

carấtă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru carấtă:
carấtă substantiv feminin vezi caretă
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

cartă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cartă:
cártă3 substantiv feminin vezi carte
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

cârta
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cârta:
cârtá v vezi cârti
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a


CUVINTE APROPIATE DE 'CARTA'
carstologíeCÂRSTOVCĂRSU. 1.CARTCÂRȚĂcârțâbácicârțâbáncartaboiCARTABÓȘ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cârta
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cârta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
CÁRTĂ cârtae forme livresc 1 în evul mediu Act emis de un suveran în care erau consemnate anumite drepturi și libertăți.
Cârtaa ONU.
Cârtaa de la Paris.
Cártă2 substantiv feminin [Atestat: DEX2 / Plural: cârtate/ Etimologie: franceza charte, lat charta] 1 În Evul Mediu Act destinat a consemna unele privilegii și libertăți fundamentale ale unor clase sau pături sociale și a servi drept constituție unui stat.
Carta verb tranzitiv: [Atestat: DA ms / prezentul indicativ: cârtatéz/ Etimologie: cartă] 1 A grupa scrisorile la poștă după adresa destinatarilor.
109 / V: chacârta / Plural: cărți / Etimologie: franceza carte, lat charta] Înv Hartă.
Cartá a cârta verb, indicativ prezent 3 carteáză.

GRAMATICA cuvântului cârta?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cârta.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cârta poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul cârta sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul cartă are forma: cárte
  • group icon La plural verbul carta se conjugă: ei ele carteáză
VEZI PLURALUL pentru cârta la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE cartă?
Vezi cuvântul cartă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cartă?
[ car-tă ]
Se pare că cuvântul cartă are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL cârta
Inţelegi mai uşor cuvântul cârta dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Carta Organizației Națiunilor Unite = document încheiat între membriiOrganizației Națiunilor Unite, prin care se consemnează scopul și principiile de lucru ale organizației

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cârta

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Medicină; în sintagma fulgurație electrică?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
grup de bacterii care provoacă fenomenele de descompunere a substanțelor organice
însoțire a unei lecții, a unui curs de fragmente muzicale; fond muzical care însoțește o reprezentație teatrală, o evocare literară etc
metodă de tratare a rănilor prin aplicare de scântei electrice de înaltă frecvență
despre glume, anecdote etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app