 | as |
|
| Cînt [ cînt ] VEZI SINONIME PENTRU cînt PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cint în mai multe dicționareDefinițiile pentru cint din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CÎNT: CÎNT, cînturi, substantiv neutru 1. Cîntare, cîntec (1). Și se pierde cîntul, pierde Pe cale de codru verde, Și prin cetinele ude Doar răsunetul s-aude. DEȘLIU, M. 47. Dar lîngă leagăn cîntid Mamei de-obicei e trist. COȘBUC, P. I 265. • (Poetic) Și nici un cînt nu-și tremură plînsu-n frunziș, Ci-n taină-un freamăt stîns parcă suspină. PĂUN-PINCIO, P. 57. ♦ Ciripit de păsări. Cîntid privighetorii picură lin! C. PETRESCU, S. 42. 2. Poezie (însoțită uneori de melodie); cîntec (2). Al meu e cîntul ce-n pustie Neputincioasa jale-și plînge. GOGA, P. 11. Ce trist răsună cînturile mele în liniștea adîncă din pădure! IOSIF, P. 47. S-a dus amorul, un amic Supus amîndurora, Deci ciuturilor mele zic Adio tuturora. EMINESCU, O. I 184. 3. Parte, diviziune a unei poeme epice. vezi rapsodie. Sara am cetit tatălui meu tot cîntid întîi din moartea lui Avei. NEGRUZZI, S. I 11. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cînt: *1) cînt n., plural urĭ (latina cantus, după limba franceza chant). Serie de sunete modulate de voce (nu și cu verb reflexiv:e-un instrument). Cîntec, melodie. Diviziune de poemă epică saŭ didactică: Eneida luĭ Virgiliŭ are doŭă-spre-zece cînturĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CÎNT: CÎNT s. 1. cîntare, cîntat, cîntec, glas, melodie, (popular) viers. (Un cint superb de păsărele.) 2. (muzică) canto. (Clasa de cint de la conservator.) 3. (literar) (învechit) cap. (cint într-un poem.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru CÎNT: CÎNT substantiv 1. Cîntea, fam. act.; Valea Cîntii t. (Sc). 2. Cîntel moșn. (AO XVI) Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
CUVINTE APROPIATE DE 'CINT' CINSTÍREcínstișCINSTÍTcinstitorCÎNTCINTA. 1.cîntárcîntárecîntăreálă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CÎNT Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cînt dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un cÎnt superb de păsărele. Clasa de cÎnt de la conservator. CÎnt într-un poem. |
GRAMATICA cuvântului CÎNT? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cînt. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CÎNT poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cînt? Vezi cuvântul cînt desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cînt?[ cînt ] Se pare că cuvântul cînt are o silabă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Capital circulant?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
