 | as |
|
| Circumspect [ cir-cum-spect ] VEZI SINONIME PENTRU circumspect PE ESINONIME.COM definiția cuvântului circumspect în mai multe dicționareDefinițiile pentru circumspect din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru circumspect: circumspect, circumspectă a [Atestat: STAMATI, despre / V: (înv) cercircumspect, circumspectconscircumspect, circumspectă / Plural: circumspectcți, circumspecte / Etimologie: nesigură cf lat circumspectus, franceza circonspect] 1-2 Care vorbește (și acționează) cu prudență Si: precaut, prudent. 3-4 Care trădează sau exprimă prudență Si: precaut, prudent. Forme diferite ale cuvantului circumspect: circumspectă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CIRCUMSPECT: CIRCUMSPÉCT, -Ă, circumspecți, -te, adjectiv (livresc) Care vorbește și acționează cu prudență, cu rezervă; care trădează, exprimă prudență; precaut, prudent, rezervat. – Din latina circumspectus, limba franceza circonspect. Forme diferite ale cuvantului circumspect: circumspect-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CIRCUMSPECT: CIRCUMSPÉCT, -Ă, circumspecți, -te, adjectiv Care vorbește și acționează cu prudență, cu rezervă; care trădează, exprimă prudență; precaut, prudent, rezervat. – Din latina circumspectus, limba franceza circonspect. Forme diferite ale cuvantului circumspect: circumspect-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CIRCUMSPECT: CIRCUMSPÉCT, -Ă, circumspecți, -te, adjectiv Atent în vorbele și acțiunile sale; precaut, prudent, chibzuit. Cu asemenea oameni... se învățase să fie circumspect. PETRESCU, A. 305. Forme diferite ale cuvantului circumspect: circumspect-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CIRCUMSPECT: CIRCUMSPECT adjectiv atent, grijuliu, precaut, prevăzător, prudent, vigilent, (regional) grijitor, (învechit) grijnic, priveghetor, vegheat, (figurat) neadormit, treaz. (Om circumspect; atitudine circumspect.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru circumspect: *circumspéct, -ă adjectiv (latina circumspectus, despre circumspícere, a te uita împrejur. vezi a-spect). Prudent, atent, precáut: persoană, purtare circumspectă. Forme diferite ale cuvantului circumspect: circumspect-ă baron circumspectde circumspectb Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CIRCUMSPECT: CIRCUMSPÉCT circumspecttă (circumspectți, circumspectte) livresc Care dă dovadă de prudență; prevăzător; prudent; precaut. /<lat. circumspectus, limba franceza circonspect Forme diferite ale cuvantului circumspect: circumspecttă circumspectți circumspectte Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CIRCUMSPECT: CIRCUMSPÉCT, -Ă adjectiv Atent (în vorbe, în acțiuni); chibzuit, precaut, prudent. [< latina circumspectus, conform limba franceza circonspect]. Forme diferite ale cuvantului circumspect: circumspect-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CIRCUMSPECT: CIRCUMSPÉCT, -Ă adjectiv precaut, prudent, rezervat. (< limba franceza circonspect, latina circumspectus) Forme diferite ale cuvantului circumspect: circumspect-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru circumspect: circumspéct adjectiv masculin, plural circumspécți; forme singular circumspéctă, plural circumspécte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru circumspect: circumspéct adjectiv masculin, plural circumspécți; forme circumspéctă, plural circumspécte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru circumspect: circumspect adjectiv verbal BĂNUITOR. NEÎNCREZĂTOR. SUSPICIOS. TEMĂTOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru circumspect: circumspect a. care iea seamă la ce face, discret, prudent. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Circumspect: Circumspect ≠ imprudent, neprevăzător Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CIRCUMSPECT: CIRCUMSPÉCT adjectiv verbal prudent. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'CIRCUMSPECT' circumscripțiúneCIRCUMSCRÍSCIRCUMSELENÁRCIRCUMSOLÁRCIRCUMSPÉCTCIRCUMSPÉCȚIECIRCUMSPECȚIÚNECIRCUMSTÁNȚĂcircumstanțiá |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CIRCUMSPECT Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului circumspect dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Circumspect, circumspectă a [Atestat: STAMATI, despre / V: înv cercircumspect, circumspectconscircumspect, circumspectă / Plural: circumspectcți, circumspecte / Etimologie: nesigură cf lat circumspectus, franceza circonspect] 1-2 Care vorbește și acționează cu prudență Si: precaut, prudent. Om circumspect; atitudine circumspect. CIRCUMSPÉCT circumspecttă circumspectți, circumspectte livresc Care dă dovadă de prudență; prevăzător; prudent; precaut. |
GRAMATICA cuvântului CIRCUMSPECT? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului circumspect. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CIRCUMSPECT poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE circumspect? Vezi cuvântul circumspect desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul circumspect?[ cir-cum-spect ] Se pare că cuvântul circumspect are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CIRCUMSPECT |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A împărți ceva frățește?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
