 | as |
|
| Circumstanţial [ cir-cum-stan-ţi-al ] VEZI SINONIME PENTRU circumstanţial PE ESINONIME.COM definiția cuvântului circumstantial în mai multe dicționareDefinițiile pentru circumstantial din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CIRCUMSTANȚIAL: CIRCUMSTANȚIÁL, -Ă, circumstanțiale, adjectiv n. și forme (în expresie) Complement circumstanțial = partea secundară de propoziție care, determinînd un verb, arată în ce împrejurări de timp, de loc, de mod etc. se petrece acțiunea; determinînd un adjectiv sau un adverb, arată cum se prezintă o însușire. Propoziție circumstanțială = propoziția secundară care arată o împrejurare a. acțiunii exprimate de propoziția regentă, avînd în frază rolul pe care îl are complementul circumstanțial în propoziție. – Pronunțat: -ți-al. Forme diferite ale cuvantului circumstantial: circumstantial-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CIRCUMSTANȚIAL: CIRCUMSTANȚIÁL, -Ă adjectiv Care depinde de o circumstanță, de o împrejurare. • Complement circumstanțial (și n.) = complement care indică împrejurările în care se petrece acțiunea verbului; propoziție circumstanțială (și substantiv feminin) = propoziție subordonată care indică împrejurarea în care se desfășoară acțiunea exprimată de propoziția regentă. [pronume -ți-al. / conform limba franceza circonstanciel]. Forme diferite ale cuvantului circumstantial: circumstantial-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru circumstanțial: circumstanțiál, circumstantială [Atestat: (a. 1937) ALAS 18 VII, 11/3 / P: circumstantialți-al / Plural: circumstantiali, circumstantiale / Etimologie: nesigură cf franceza circonstanciel] 1 a Care depinde de împrejurări. 2-3 sn, a (Grm; șîs complement circumstantial) (Complement) care arată în ce împrejurări se petrece o acțiune. 4-5 sf, a (Grm; șîs propoziție circumstantial) (Propoziție secundară) care îndeplinește în frază rolul de complement circumstanțial (3). 6 av De ocazie. Forme diferite ale cuvantului circumstantial: circumstantială Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CIRCUMSTANȚIAL: CIRCUMSTANȚIÁL, -Ă, circumstanțiale, adjectiv (În sintagmele) Complement circumstanțial = complement care arată în ce împrejurări se petrece o acțiune sau cum se prezintă o însușire sau o acțiune. Propoziție circumstanțială = propoziție secundară care îndeplinește în frază rolul complementului circumstanțial din propoziție. [ pronunție: -ți-al] – Din limba franceza circonstanciel. Forme diferite ale cuvantului circumstantial: circumstantial-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CIRCUMSTANȚIAL: CIRCUMSTANȚIÁL, -Ă, circumstanțiale, adjectiv (În sintagmele) Complement circumstanțial = complement care arată în ce împrejurări se petrece o acțiune sau cum se prezintă o însușire sau o acțiune. Propoziție circumstanțială = propoziție secundară care îndeplinește în frază rolul complementului circumstanțial din propoziție. [ pronunție: -ți-al] – Din limba franceza circonstanciel. Forme diferite ale cuvantului circumstantial: circumstantial-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CIRCUMSTANȚIAL: CIRCUMSTANȚIÁL, -Ă adjectiv care depinde de o circumstanță. ♦ complement circumstantial (și substantiv neutru) = complement care arată împrejurarea în care se desfășoară acțiunea verbului; propoziție circumstantială (și substantiv feminin) = propoziție subordonată cu funcție de complement circumstanțial al unui verb din regentă. (< limba franceza circonstanciel) Forme diferite ale cuvantului circumstantial: circumstantial-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru CIRCUMSTANȚIAL: CIRCUMSTANȚIÁL, -Ă adjectiv (conform limba franceza circonstanciel): în sintagmele atribut circumstanțial, complement circumstanțial, subordonare circumstanțială și subordonată circumstanțială (vezi). Forme diferite ale cuvantului circumstantial: circumstantial-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CIRCUMSTANȚIAL: CIRCUMSTANȚIÁL circumstantială (circumstantiali, circumstantiale) și substantival lingvistică Care exprimă anumite circumstanțe. Complement circumstantial. Propoziție circumstantială. [silabe -ți-al] /<fr. circonstantiel Forme diferite ale cuvantului circumstantial: circumstantială circumstantiali circumstantiale Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru circumstanțial: *circumstanțiál, -ă adjectiv (despre un tip latin circumstantialis). gramatică Care arată circumstanțele: complement circumstanțial. Forme diferite ale cuvantului circumstantial: circumstantial-ă baron circumstantialde circumstantialb Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru circumstanțial: circumstanțiál adjectiv masculin (silabe -ți-al), plural circumstanțiáli; forme singular circumstanțiálă, plural circumstanțiále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru circumstanțial: circumstanțiál (-ți-al) adjectiv masculin, plural circumstanțiáli; forme circumstanțiálă, plural circumstanțiále Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru circumstanțial: circumstanțial a. care exprimă o circumstanță sau indică o modificare: complement circumstanțial. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CIRCUMSTANȚIAL: CIRCUMSTANȚIAL adjectiv conjunctural, situațional. (Din punct de vedere circumstantial...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CIRCUMSTANTIAL' CIRCUMSPÉCȚIECIRCUMSPECȚIÚNECIRCUMSTÁNȚĂcircumstanțiáCIRCUMSTANȚIÁLcircumstanțiátcircumstánțiecircumstárecircumstelár |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CIRCUMSTANȚIAL Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului circumstanţial dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Circumstanțiál, circumstanȚială [Atestat: a. 1937 ALAS 18 VII, 11/3 / P: circumstanȚialți-al / Plural: circumstanȚiali, circumstanȚiale / Etimologie: nesigură cf franceza circonstanciel] 1 a Care depinde de împrejurări. 2-3 sn, a Grm; șîs complement circumstanȚial Complement care arată în ce împrejurări se petrece o acțiune. 4-5 sf, a Grm; șîs propoziție circumstanȚial Propoziție secundară care îndeplinește în frază rolul de complement circumstanțial 3. CIRCUMSTANȚIÁL circumstanȚială circumstanȚiali, circumstanȚiale și substantival lingvistică Care exprimă anumite circumstanțe. Complement circumstanȚial. Propoziție circumstanȚială. Din punct de vedere circumstanȚial. |
GRAMATICA cuvântului CIRCUMSTANȚIAL? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului circumstanţial. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CIRCUMSTANȚIAL poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE circumstanţial? Vezi cuvântul circumstanţial desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul circumstanţial?[ cir-cum-stan-ţi-al ] Se pare că cuvântul circumstanţial are cinci silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL CIRCUMSTANȚIAL Inţelegi mai uşor cuvântul circumstanţial dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeși forme în expresie Complement circumstanțial = partea secundară de propoziție care, determinînd un verb, arată în ce împrejurări de timp, de loc, de mod etc Propoziție circumstanțială = propoziția secundară care arată o împrejurare a = complement care indică împrejurările în care se petrece acțiunea verbului; propoziție circumstanțială și substantiv feminin = propoziție subordonată care indică împrejurarea în care se desfășoară acțiunea exprimată de propoziția regentă CIRCUMSTANȚIÁL, -Ă, circumstanțiale, adjectiv În sintagmele Complement circumstanțial = complement care arată în ce împrejurări se petrece o acțiune sau cum se prezintă o însușire sau o acțiune Propoziție circumstanțială = propoziție secundară care îndeplinește în frază rolul complementului circumstanțial din propoziție CIRCUMSTANȚIÁL, -Ă, circumstanțiale, adjectiv În sintagmele Complement circumstanțial = complement care arată în ce împrejurări se petrece o acțiune sau cum se prezintă o însușire sau o acțiune Propoziție circumstanțială = propoziție secundară care îndeplinește în frază rolul complementului circumstanțial din propoziție ♦ complement circumstantial și substantiv neutru = complement care arată împrejurarea în care se desfășoară acțiunea verbului; propoziție circumstantială și substantiv feminin = propoziție subordonată cu funcție de complement circumstanțial al unui verb din regentă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CIRCUMSTANȚIAL |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da la mână?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
