 | as |
|
| Clamă [ cla-mă ] VEZI SINONIME PENTRU clamă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului clama în mai multe dicționareDefinițiile pentru clama din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a clama (forma la infinitiv) A clama conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CLAMĂ: CLÁMĂ, clame, substantiv feminin Piesă de metal de diferite forme și mărimi, care se întrebuințează pentru prins două sau mai multe foi volante, perdelele la ferestre, buclele părului la femei etc. vezi agrafă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CLAMĂ: CLÁMĂ clamae forme Piesă de metal, de diferite forme și dimensiuni, cu care se prind unele obiecte (foi de hârtie, rufe pe frânghii, perdele la fereastră etc.). [G.-D. clamei] /<germ. Klammer Forme diferite ale cuvantului clama: clamae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLAMĂ: CLÁMĂ, clame, substantiv feminin Piesă de metal de diferite forme și mărimi, care se întrebuințează pentru prins două sau mai multe foi volante, buclele părului la femei etc. – Din germana Klammer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLAMĂ: CLÁMĂ, clame, substantiv feminin Piesă de metal de diferite forme și mărimi, care se folosește pentru prins două sau mai multe foi volante, buclele de păr la femei etc. – Din germana Klammer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru clama: clamá (claméz, clamát), verb – A striga, a chema cu voce tare. latina clamare (secolul XIX). – derivat clamoare, substantiv feminin (strigăt, vuiet), din latina clamor. Forme diferite ale cuvantului clama: claméz clamá Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLAMA: CLAMÁ, clamez, verb I. intranzitiv (livresc) A se manifesta, a se exprima în termeni violenți sau cu strigăte; a chema cu voce tare. – Din limba franceza clamer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLAMA: CLAMÁ, clamez, verb I. intranzitiv (livresc) A se manifesta, a se exprima în termeni violenți sau cu strigăte; a chema cu voce tare. – Din limba franceza clamer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clama: clamá vi [Atestat: DEX2 / prezentul indicativ: clamaméz / Etimologie: franceza clamer] (Liv) 1 A se exprima în termeni violenți sau cu strigăte. 2 (Pex) A vorbi cu ton ridicat. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CLAMĂ: CLÁMĂ substantiv feminin Piesă de metal de diferite forme și mărimi, care servește pentru prins hârtii, părul etc.; agrafă. [< germana Klammer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CLAMĂ: CLÁMĂ substantiv feminin piesă de metal, care servește pentru prins hârtii, părul etc.; agrafă. (< germana Klammer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CLAMA: CLAMÁ verb I. intr. (Rar) A chema cu voce tare, a striga. [< latina clamare, conform italiana clamare, limba franceza clamer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CLAMA: CLAMÁ verb intr. a chema cu voce tare, a striga. (< limba franceza clamer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clama: clamá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu claméz, persoana a treia singular: el / ea și plural clameáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru clama: clamá (a clama) (livresc) verb, indicativ prezent 3 clameáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clamă: clámă substantiv feminin, genitiv dativ articulat clámei; plural cláme Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru clamă: clámă substantiv feminin, genitiv dativ articulat clámei; plural cláme Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CLAMA' clăișoárăclăítCLĂÍȚĂclăiúțăCLAMÁCLAMÁRECLAMBACLAMBAKECLAMIDÉU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL clamă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului clamă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii CLÁMĂ clamăe forme Piesă de metal, de diferite forme și dimensiuni, cu care se prind unele obiecte foi de hârtie, rufe pe frânghii, perdele la fereastră etc. Clamá vi [Atestat: DEX2 / prezentul indicativ: clamăméz / Etimologie: franceza clamer] Liv 1 A se exprima în termeni violenți sau cu strigăte. Clamá a clamă livresc verb, indicativ prezent 3 clameáză. A prins foile cu o clamă. |
GRAMATICA cuvântului clamă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului clamă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul clamă poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE clamă? Vezi cuvântul clamă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul clamă?[ cla-mă ] Se pare că cuvântul clamă are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL clamă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: cetină-de-negi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul clama se conjugă: ei ele clameáză
