 | as |
|
| Clemenţă [ cle-men-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU clemenţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului clementa în mai multe dicționareDefinițiile pentru clementa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLEMENȚĂ: CLEMÉNȚĂ, clemențe, substantiv feminin (livresc) Indulgență, iertare, îndurare; bunătate (a unui superior față de inferiorii săi). – Din latina clementia, limba franceza clémence. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLEMENȚĂ: CLEMÉNȚĂ, clemențe, substantiv feminin Indulgență, iertare, îndurare; bunătate (a unui superior față de inferiorii săi). – Din latina clementia, limba franceza clémence. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clemență: cleménță substantiv feminin [Atestat: (a. 1774) URICARIUL I, 178 / Plural: clementațe / Etimologie: lat clementia, franceza clémence] (Liv) Indulgență (față de inferiorii care au greșit). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CLEMENȚĂ: CLEMÉNȚĂ, clemențe, substantiv feminin (Rar) Atitudine de îndurare, de iertare; indulgență, bunătate (a unui superior față de inferiorii săi). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CLEMENȚĂ: CLEMÉNȚĂ substantiv feminin (Rar) Iertare, indulgență, îndurare, milă, bunătate, blândețe. [conform latina clementia, italiana clemenza]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CLEMENȚĂ: CLEMÉNȚĂ clementae forme livresc Atitudine plină de blândețe și de înțelegere. /<lat. clementia, limba franceza clémence Forme diferite ale cuvantului clementa: clementae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CLEMENȚĂ: CLEMÉNȚĂ substantiv feminin iertare, indulgență, îndurare, milă, bunătate. (< limba franceza clémence, latina clementia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru clemență: clemență, clemențe substantiv feminin (juridic) infractoare tânără, aflată la primul proces penal. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru clemență: *cleménță forme, plural e (latina clementia). Îndurare, calitatea de a fi ĭertător. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru clemență: clemență substantiv verbal IERTARE. INDULGENȚĂ. ÎNDURARE. ÎNGĂDUINȚĂ. MILOSTIVIRE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru clemență: clemență substantiv verbal IERTARE. INDULGENȚĂ. ÎNDURARE. ÎNGĂDUINȚĂ. MILOSTIVIRE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clemență: cleménță substantiv feminin, genitiv dativ articulat cleménței; plural cleménțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru clemență: cleménță substantiv feminin, genitiv dativ articulat cleménței; plural cleménțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru clemență: clemență forme îndurare, milostivire. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'CLEMENTA' CLEMATÍTĂCLEMENCEAUclemendéuCLEMÉNTCLEMÉNȚĂclementínăclementiniérclemfăíclempănésc |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL clemență Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului clemență dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 1774 URICARIUL I, 178 / Plural: clemențățe / Etimologie: lat clementia, franceza clémence] Liv Indulgență față de inferiorii care au greșit. CLEMÉNȚĂ clemențăe forme livresc Atitudine plină de blândețe și de înțelegere. |
GRAMATICA cuvântului clemență? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului clemență. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul clemență poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE clemenţă? Vezi cuvântul clemenţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul clemenţă?[ cle-men-ţă ] Se pare că cuvântul clemenţă are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL clemență |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala fără întrerupere?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul clemență are forma: cleménțe
