 | as |
|
| Clopot [ clo-pot ] VEZI SINONIME PENTRU clopot PE ESINONIME.COM definiția cuvântului clopot în mai multe dicționareDefinițiile pentru clopot din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clopot: clopot snm [Atestat: PSALT. 308-309 / Plural: clopote, (îvr) clopotpoți, clopotpeți) / Etimologie: vsl клoпoть] 1 Obiect metalic în formă de pară, gol în interior și deschis la partea de jos, prevăzut, în interior, cu o limbă mobilă care, lovindu-se de pereți, scoate sunete caracteristice. 2 (Îvp; îe) clopotul alege După moarte se cunoaște valoarea omului. 3 (Fam; îe) Leacu-i zeamă de clopot Nu sunt șanse de vindecare. 4 (Îvp; îe) A trage (sau bate) clopotul de mort A bate clopotul într-un anumit fel, pentru a anunța moartea cuiva. 5 (Fam; îe) A trage clopotul (sau clopotele) A face public un secret Cf a umbla cu plosca. 6 (despre femei; îae) A curta. 7 (Reg; îe) A-i umbla gura în clopote A vorbi în neștire. 8 (Îvp; îe) A avea (mare) clopot pe cap A avea o grijă mare. 9 Sunet de clopot (1). 10 (Reg) Glas puternic. 11 Piesă ca un clopot (1) fără limbă, cu întrebuințări în industrie. 12 (Șîs -scufundător) Cameră ca un clopot (1) alimentată cu aer, care permite efectuarea de lucrări sub apă. 13 Capac de sticlă ca un clopot (1), sub care se păstrează, pentru a le feri de praf, alimente, materiale pentru experimente științifice etc. 14 (Mol) Plugușor. 15 (Reg; gmț; fig) Cap de cal. 16 (Reg; art) Clopotniță (2). 17 (Reg; îcs) De-a clopotele Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 18 (Reg, ned; îs) Limbă de clopot Joc de copii. 19 (Bot; reg) Cădelniță (Campanula carpatica). 20 (Bot, reg) Lăcrămioară (Carvallaria majolis). 21 (Bot; Buc; îc) clopotul-caprei Clopoței (Campanula macrostachia). 22 (Buc; îae) Plantă erbacee din familia campanulaceelor, cu flori mari, albastre (Campanula Tlircichelium). 23 (Bot; reg; îc) clopot-mănăstiresc Păpădie (Campanula persicifolia). 24 (Bot; reg; îc) Clopeți de primăvară Ghiocei (Galanthus nivalis). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CLOPÓT: CLOPÓT, clopote, substantiv neutru 1. Obiect de metal (mai ales de bronz sau de aramă), în formă de pară, deschis în partea de jos, cu o limbă mobilă suspendată în interior, care, lovindu-se de pereți, produce sunete puternice. vezi talangă. Clopotul bătea adînc, apoi împrăștia în liniștea orașului tremurări melodioase. SADOVEANU, O. IV 357. Prelung și rar, în depărtare, Un clopot miezul nopții bate. TOPÎRCEANU, B. 65. Încet răsunetul de clopot Se risipește tremurînd. VLAHUȚĂ, O. A. I 29. Clopotul vechi împle cu glasul lui sara. EMINESCU, O. I 231. • (Poetic) Roșie-steaua prinse să răsară Și clopote în inimă-mi chitară. TULBURE, vezi R. 12. • Expresia: (Familiar) A trage clopotele = a) a face curte (unei femei); b) a divulga un secret. ♦ Sunet de clopot (1). Se aude clopotul de amiază. 2. Capac de sticlă de forma unui clopot (1), sub care se păstrează unele alimente spre a le feri de praf, de muște etc. 2. Capac de sticlă întrebuințat în grădinărie pentru a feri plantele, primăvara, de brumă. 3. Piesă în formă de clopot (1), cu diverse întrebuințări în industrie. Clopot de aspirație. • Clopot scufundător = cameră de aer metalică sau de beton armat, alimentată cu aer comprimat și permițînd executarea lucrărilor, sub apă, în cuprinsul ei. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru clopot: clópot n., plural e și popular cloapete (limba bulgară klopot, clopoțel; vechea slavă klopotŭ, clămpăneală de toacă, klopotati a clămpăni, a răsuna, klepati, a izbi; sîrb. klop[ot]ati, klep[et]ati, a clămpăni, a hui, klepet, talangă; limba rusă klepálo, toacă, limba cehă klopot, clocotire, grabă, întristare. Cp. și cu clampă, clucsă, clocot, pleosc, fleoncănesc, cu limba franceza cloche și germana glocke, clopot, cu limba engleză clock, ceasornic, și cu limba română șchĭop. vezi și cloșcă. Cp. cu zvon). Instrument de alamă ca un vas de care atîrnă o limbă care-l face să sune izbindu-l. Capac de sticlă în formă de clopot. Sunet de clopot: aud un clopot. Clopot de cufundat, mare clopot în care se bagă un om care, cufundîndu-se cu acest clopot în apă, poate sta acolo cît-va timp. A trage clopotele, a trage clopotele uneĭ bisericĭ în semn de onoare pentru cineva (de ex., la sosirea unuĭ episcop). figurat A face curte, a linguși. vezi harang, talangă; gong. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLÓPOT: CLÓPOT, clopote, substantiv neutru 1. Obiect metalic în formă de pară, deschis în partea de jos și prevăzut în interior cu o limbă mobilă, care, lovindu-se de pereții obiectului, produce sunete caracteristice. • Expresia: (familial) A trage clopotele = a) a curta o femeie; b) a divulga un secret. ♦ Sunet de clopot (1). 2. Piesă în formă de clopot (1), cu diverse întrebuințări (în industrie). • Clopot scufundător = cameră de lucru, construită din metal sau din beton armat, alimentată cu aer comprimat, care permite executarea unor lucrări sub apă. ♦ Capac de sticlă de forma unui clopot (1), care se folosește pentru a feri alimentele sau alte obiecte de praf, în laboratoare etc. – Din limba slavă (veche) klopotŭ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLÓPOT: CLÓPOT, clopote, substantiv neutru 1. Obiect metalic în formă de pară, deschis în partea de jos și prevăzut în interior cu o limbă mobilă, care, lovindu-se de pereții obiectului, produce sunete caracteristice. • Expresia: (familial) A trage clopotele = a) a curta o femeie; b) a divulga un secret. ♦ Sunet de clopot (1). 2. Piesă în formă de clopot (1), cu diverse întrebuințări (în industrie). • Clopot scufundător = cameră de lucru, construită din metal sau din beton armat, alimentată cu aer comprimat, care permite executarea unor lucrări sub apă. ♦ Capac de sticlă de forma unui clopot (1), care se folosește pentru a feri alimentele sau alte obiecte de praf, în laboratoare etc. – Din limba slavă (veche) klopotŭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru clopot: clópot, clopote substantiv neutru Obiect metalic în formă de pară, deschis în partea de jos și prevăzut cu o limbă mobilă în interior, care, lovindu-se de pereții lui, produse sunete caracteristice. ♦ Sunet de clopot. • Clopot de biserică = clopot așezat în turnul sau turla bisericii ori în clopotniță, care, când se trage, cheamă pe credincioși la liturghie, la înmormântări ș.a. – Din limba slavă (veche) klopotŭ. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CLÓPOT: CLÓPOT clopote n. 1) Instrument de percuție, de obicei din bronz, în formă de pară, cu o limbă mobilă care, la lovire, produce sunete. • A trage clopotul a divulga un secret. 2) Obiect cu asemenea formă având întrebuințări tehnice diverse. • clopot scufundător cameră de lucru alimentată cu aer comprimat și folosită la lucrările subacvatice. /<sl. klopotu Forme diferite ale cuvantului clopot: clopote Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CLOPOT: CLOPOT s. 1. (Olt., Transilvania și Banat) harîng, (Moldova, Transilvania și Maramures) țingălău, (prin Banat) zvon. (clopot al unei biserici.) 2. balangă, talangă, (Moldova, Transilvania și Maramures) țingălău, (Transilvania) țoangă. (clopot atîrnat la gîtul vitelor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru CLOPOT: CLOPOT, Costea din Clopoteni (17 A II 19), < substantiv Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clopot: clópot substantiv neutru, plural clópote Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru clopot: clópot substantiv neutru, plural clópote Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CLOPOT' clopódnițăclopólnițăclopónițăclopórnițăCLÓPOTclopotáncăCLOPOTÁRclopotăríeclopotăríță |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL clopot Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului clopot dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 308-309 / Plural: clopote, îvr clopotpoți, clopotpeți / Etimologie: vsl клoпoть] 1 Obiect metalic în formă de pară, gol în interior și deschis la partea de jos, prevăzut, în interior, cu o limbă mobilă care, lovindu-se de pereți, scoate sunete caracteristice. 2 Îvp; îe clopotul alege După moarte se cunoaște valoarea omului. 3 Fam; îe Leacu-i zeamă de clopot Nu sunt șanse de vindecare. 4 Îvp; îe A trage sau bate clopotul de mort A bate clopotul într-un anumit fel, pentru a anunța moartea cuiva. 5 Fam; îe A trage clopotul sau clopotele A face public un secret Cf a umbla cu plosca. 7 Reg; îe A-i umbla gura în clopote A vorbi în neștire. 8 Îvp; îe A avea mare clopot pe cap A avea o grijă mare. 17 Reg; îcs De-a clopotele Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 18 Reg, ned; îs Limbă de clopot Joc de copii. 21 Bot; Buc; îc clopotul-caprei Clopoței Campanula macrostachia. 23 Bot; reg; îc clopot-mănăstiresc Păpădie Campanula persicifolia. CLÓPOT clopote n. • A trage clopotul a divulga un secret. • clopot scufundător cameră de lucru alimentată cu aer comprimat și folosită la lucrările subacvatice. Clopot al unei biserici. Clopot atîrnat la gîtul vitelor. Clopot al unei biserici. |
GRAMATICA cuvântului clopot? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului clopot. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul clopot poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE clopot? Vezi cuvântul clopot desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul clopot?[ clo-pot ] Se pare că cuvântul clopot are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL clopot Inţelegi mai uşor cuvântul clopot dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Familiar A trage clopotele = a a face curte unei femei; b a divulga un secret Clopot scufundător = cameră de aer metalică sau de beton armat, alimentată cu aer comprimat și permițînd executarea lucrărilor, sub apă, în cuprinsul ei familial A trage clopotele = a a curta o femeie; b a divulga un secret Clopot scufundător = cameră de lucru, construită din metal sau din beton armat, alimentată cu aer comprimat, care permite executarea unor lucrări sub apă familial A trage clopotele = a a curta o femeie; b a divulga un secret Clopot scufundător = cameră de lucru, construită din metal sau din beton armat, alimentată cu aer comprimat, care permite executarea unor lucrări sub apă Clopot de biserică = clopot așezat în turnul sau turla bisericii ori în clopotniță, care, când se trage, cheamă pe credincioși la liturghie, la înmormântări ș |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL clopot |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și frânge mâinile?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul clopot are forma: clópote
