eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție clopotar


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Clopotar [ clo-po-tar ]
VEZI SINONIME PENTRU clopotar PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului clopotar în mai multe dicționare

Definițiile pentru clopotar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CLOPOTAR:
CLOPOTÁR, clopotari, substantiv masculin Persoană care trage clopotele la o biserică. Ciubuc clopotarul de la mănăstirea Neamțului... făcuse un clopot mare la acea mănăstire, cu cheltuiala lui, și avea dragoste să-l tragă singur la sărbători mari; pentru aceea îi și zicea Clopotarul. CREANGĂ, P. 106. Plătește la clopotari, Să tragă clopote mari. SEVASTOS, C. 70.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

clopotar
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clopotar:
clopotár substantiv masculin [Atestat: (a. 1707) IORGA, B.R. 70 / Plural: clopotari / Etimologie: clopot + -ar] 1 (Înv) Fabricant de clopote (1). 2 (Rar) Vânzător de clopote. 3 Persoană care trage clopotele (1) la biserică. 4 (Îvp) Animal din fruntea tunnei, hergheliei etc. cu talangă la gât. 5 (Fig) Flecar. 6 (Îvr; fig) Persoană care încearcă să obțină ceva prin lingușire.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

clopotar
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru clopotar:
clopotár m. Cel care trage clopotele. Cel care fabrică saŭ vinde clopote. Cel care face curte (lingușește). Animalu care merge cu clopotu orĭ cu talanga înaintea turmeĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CLOPOTAR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLOPOTAR:
CLOPOTÁR, clopotari, substantiv masculin

1. Persoană care trage clopotele (1) la biserică.

2. Persoană specializată în fabricarea clopotelor (1).

– Clopot + sufix -ar.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CLOPOTAR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLOPOTAR:
CLOPOTÁR, clopotari, substantiv masculin

1. Persoană care trage clopotele (1) la biserică.

2. Persoană specializată în fabricarea clopotelor (1).

– Clopot + sufix -ar.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

clopotar
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru clopotar:
clopotar m.

1. turnător de clopote;

2. cel ce toacă și trage clopotele;

3. berbecele dinaintea turmei cu clopotul de gât.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CLOPOTAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CLOPOTAR:
CLOPOTÁR clopotari m. Persoană care trage clopotele. /clopot + sufix clopotarar
Forme diferite ale cuvantului clopotar: clopotari

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CLOPOTAR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CLOPOTAR:
CLOPOTAR substantiv (prin Transilvania) sfăt. (clopotar la biserică.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

clopotar
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clopotar:
clopotár substantiv masculin, plural clopotári
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

clopotar
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru clopotar:
clopotár substantiv masculin, plural clopotári
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'CLOPOTAR'
clopónițăclopórnițăCLÓPOTclopotáncăCLOPOTÁRclopotăríeclopotăríțăclopoteclopoțeán

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL clopotar
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului clopotar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
70 / Plural: clopotari / Etimologie: clopot + -ar] 1 Înv Fabricant de clopote 1.
CLOPOTÁR clopotari m.
/clopot + sufix clopotarar.
Clopotar la biserică.
Clopotar la biserică.

GRAMATICA cuvântului clopotar?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului clopotar.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul clopotar poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul clopotar sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul clopotar are forma: clopotári
VEZI PLURALUL pentru clopotar la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE clopotar?
Vezi cuvântul clopotar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul clopotar?
[ clo-po-tar ]
Se pare că cuvântul clopotar are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL clopotar

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A cădea bolnav la pat?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi om cu avere
mâncare preparată din smântâna care iese din urdă
a se îmbolnăvi
regim instituit în unele state, în împrejurări considerate drept excepționale, care constă în suspendarea libertăților democratice și în acordarea unor drepturi speciale poliției, armatei etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app