eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție clorura


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Clorură [ clo-ru-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU clorură PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului clorura în mai multe dicționare

Definițiile pentru clorura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a clorura
Verbul: a clorura (forma la infinitiv)
A clorura conjugat la timpul prezent:
  • eu clorurez
  • tu clorurezi
  • el ea clorurează
  • noi clorurăm
  • voi clorurați
  • ei ele clorurează
VEZI VERBUL a clorura CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLORURĂ:
CLORÚRĂ, cloruri, substantiv feminin Sare a acidului clorhidric; combinație a clorului cu un element chimic sau cu o substanță organică.
       • Clorură de sodiu = sare de bucătărie. Clorură mercurică = sublimat corosiv. Clorură mercuroasă = calomel. Clorură de var = substanță obținută prin introducerea de clor în varul stins și întrebuințată ca decolorant și dezinfectant. Clorură de vinil = compus organic gazos obținut prin clorurarea etilenei. Clorură de polivinil = produs macromolecular obținut prin polimerizarea clorurii de vinil, folosit ca material de construcție, la fabricarea pieii artificiale etc.; policlorură de vinil.

– Din limba franceza chlorure.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



CLORURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLORURĂ:
CLORÚRĂ, cloruri, substantiv feminin Sare a acidului clorhidric; combinație a clorului cu un element chimic sau cu o substanță organică.
       • Clorură de sodiu = sare de bucătărie. Clorură mercurică = sublimat corosiv. Clorură mercuroasă = calomel. Clorură de var = substanță obținută prin introducerea de clor în varul stins și întrebuințată ca decolorant și dezinfectant. Clorură de vinil = compus organic gazos obținut prin clorurarea etilenei. Clorură de polivinil = produs macromolecular obținut prin polimerizarea clorurii de vinil, folosit ca material de construcție, la fabricarea pieii artificiale etc.; policlorură de vinil.

– Din limba franceza chlorure.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

clorură
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clorură:
clorúră substantiv feminin [Atestat: POLIZU / V: (iuz) clorurarúr substantiv masculin / Plural: clorurauri / Etimologie: franceza chlorure] 1 Sare a acidului clorhidric. 2 Combinație a clorului cu un element chinic sau cu o substanță organică. 3 (Îs) clorura de sodiu Sare de bucătărie. 4 (Îs) clorura de var Substanță decolorantă și dezinfectantă, obținută din clor și var stins. 5 (Îs) clorura de vinil Compus organic gazos obținut prin clorurarea etilenei. 6 (îs) clorura de polivinil Produs obținut prin polimerizarea clorurii (5) de vinil, folosit la fabricarea pieii artificiale, ca material de construcție etc. Si: policlorură de vinii. 7 (Îs) clorura mercuroasă Calomel.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CLORURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CLORURĂ:
CLORURĂ substantiv (chimie, farmacie) clorură de amoniu = (popular) țipirig; clorură de etil = chelen, cloretan; clorură de metil = clormetan; clorură de metilen = diclormetan; clorură de polivinil = policlorură de vinil; clorură de poliviniliden = policlorură de viniliden; clorură de sodiu = sare, (prin Maramures) slatină; clorură de viniliden = dicloretilenă; clorură mercurică = sublimat corosiv, (popular) săricică; clorură mercuroasă = calomel.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



CLORURĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CLORURĂ:
CLORÚRĂ, cloruri, substantiv feminin Sare a acidului clorhidric; combinație a clorului cu un metal sau cu o substanță organică. Clorură de calciu. Clorură de potasiu.
       • Clorură de sodiu = sare de bucătărie. Clorură mercurială = calomel.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

clorura
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru clorura:
clorura verb tranzitiv: [Atestat: DEX2 / prezentul indicativ: cloruraréz / Etimologie: franceza chlorurer] 1 A combina cu clorul. 2 A transforma o substanță în clorură. 3 (Fex) A trata lâna cu clor pentru a căpăta luciu și afinitate la coloranți.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CLORURĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CLORURĂ:
CLORÚRĂ substantiv feminin sare a acidului clorhidric, combinație a clorului cu un element chimic sau cu o substanță organică; clorid.
clorura de sodiu = sare de bucătărie. (< limba franceza chlorure)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

CLORURA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CLORURA:
CLORURÁ verb

I. trecut

1. A trata cu clor unele substanțe organice.

2. A trata lâna cu clor pentru a-i da luciu și o mare afinitate pentru coloranți. [< limba franceza chlorurer].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CLORURĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CLORURĂ:
CLORÚRĂ clorurai forme Sare a acidului clorhidric.
       • clorura de sodiu (natriu) sare de bucătărie. /<fr. chlorure
Forme diferite ale cuvantului clorura: clorurai

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CLORURĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CLORURĂ:
CLORÚRĂ substantiv feminin Sare a acidului clorhidric.
       • Clorură de sodiu = sare de bucătărie. [< limba franceza chlorure].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CLORURA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CLORURA:
CLORURÁ verb trecut a combina cu clor anumiți compuși organici. (< limba franceza chlorurer)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

CLORURA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CLORURA:
CLORURÁ, clorurez, verb

I. tranzitiv A efectua o clorurare.

– Din limba franceza chlorurer.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CLORURA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CLORURA:
CLORURÁ, clorurez, verb

I. tranzitiv A efectua o clorurare.

– Din limba franceza chlorurer.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

clorura
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clorura:
clorurá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu cloruréz, persoana a treia singular: el / ea și plural clorureáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

clorură
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru clorură:
clorură forme combinarea clorului cu un metal: clorură de fier.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

clorură
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru clorură:
clorúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat clorúrii; plural clorúri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

clorură
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru clorură:
clorúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat clorúrii; plural clorúri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

clorura
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru clorura:
clorurá (a clorura) verb, indicativ prezent 3 clorureáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'CLORURA'
CLORÓZĂCLORPROMAZÍNĂCLORSULFÓNICclorúrCLORURÁCLORURÁRECLORURÁTCLORURÁȚIECLORUREMÍE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL clorura
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului clorura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Clorúră substantiv feminin [Atestat: POLIZU / V: iuz clorurarúr substantiv masculin / Plural: clorurauri / Etimologie: franceza chlorure] 1 Sare a acidului clorhidric.
3 Îs clorura de sodiu Sare de bucătărie.
4 Îs clorura de var Substanță decolorantă și dezinfectantă, obținută din clor și var stins.
5 Îs clorura de vinil Compus organic gazos obținut prin clorurarea etilenei.
6 îs clorura de polivinil Produs obținut prin polimerizarea clorurii 5 de vinil, folosit la fabricarea pieii artificiale, ca material de construcție etc.
7 Îs clorura mercuroasă Calomel.
Clorura verb tranzitiv: [Atestat: DEX2 / prezentul indicativ: cloruraréz / Etimologie: franceza chlorurer] 1 A combina cu clorul.
CLORÚRĂ clorurai forme Sare a acidului clorhidric.
       • clorura de sodiu natriu sare de bucătărie.
Clorurá a clorura verb, indicativ prezent 3 clorureáză.



GRAMATICA cuvântului clorura?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului clorura.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul clorura poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul clorura sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural verbul clorura se conjugă: ei ele clorureáză
  • group icon La plural substantivul clorură are forma: clorúri
VEZI PLURALUL pentru clorura la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE clorură?
Vezi cuvântul clorură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul clorură?
[ clo-ru-ră ]
Se pare că cuvântul clorură are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL clorura
Inţelegi mai uşor cuvântul clorura dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Clorură de sodiu = sare de bucătărie
Clorură mercurică = sublimat corosiv
Clorură mercuroasă = calomel
Clorură de var = substanță obținută prin introducerea de clor în varul stins și întrebuințată ca decolorant și dezinfectant
Clorură de vinil = compus organic gazos obținut prin clorurarea etilenei
Clorură de polivinil = produs macromolecular obținut prin polimerizarea clorurii de vinil, folosit ca material de construcție, la fabricarea pieii artificiale etc
Clorură de sodiu = sare de bucătărie
Clorură mercurică = sublimat corosiv
Clorură mercuroasă = calomel
Clorură de var = substanță obținută prin introducerea de clor în varul stins și întrebuințată ca decolorant și dezinfectant
Clorură de vinil = compus organic gazos obținut prin clorurarea etilenei
Clorură de polivinil = produs macromolecular obținut prin polimerizarea clorurii de vinil, folosit ca material de construcție, la fabricarea pieii artificiale etc
CLORURĂ substantiv chimie, farmacie clorură de amoniu = popular țipirig; clorură de etil = chelen, cloretan; clorură de metil = clormetan; clorură de metilen = diclormetan; clorură de polivinil = policlorură de vinil; clorură de poliviniliden = policlorură de viniliden; clorură de sodiu = sare, prin Maramures slatină; clorură de viniliden = dicloretilenă; clorură mercurică = sublimat corosiv, popular săricică; clorură mercuroasă = calomel
CLORÚRĂ substantiv chimie, farmacie clorură de amoniu = popular țipirig; clorură de etil vezi chelen; clorură de metil = clormetan; clorură de metilen = diclormetan; clorură de polivinil = policlorură de vinil; clorură de poliviniliden = policlorură de viniliden; clorură de sodiu vezi sare; clorură de viniliden = dicloretilenă; clorură mercurică vezi sublimat corosiv; clorură mercuroasă vezi calomel
Clorură de sodiu = sare de bucătărie
Clorură mercurială = calomel
♦ clorura de sodiu = sare de bucătărie
Clorură de sodiu = sare de bucătărie



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL clorura

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala fără de încetare?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a obliga pe cineva prin jurământ să-ți îndeplinească o ultimă dorință, exprimată înainte de moarte
cocean este puțin probabilă
necontenit, neîncetat
a fugi pe furiș, a dispărea din fața unui pericol sau a unei situații neplăcute
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app