Definiție coclire

Cautăm definiția cuvântului coclire în mai multe dicționare

Definițiile pentru coclire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coclire:
coclíre substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: coclireri / Etimologie: cocli] 1 Acoperire a obiectelor de aramă cu un strat de cocleală (1) Si: coclit1 (1). 2 Oxidare a obiectelor metalice Si: coclit1 (2).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

COCLIRE

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COCLIRE:
COCLÍRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) cocli.

– vezi cocli.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

COCLIRE

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COCLIRE:
COCLÍRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) cocli.

– vezi cocli.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

coclire

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru coclire:
coclíre substantiv feminin (silabe -cli-), genitiv dativ articulat coclírii
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

coclire

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru coclire:
coclíre (co-cli-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat coclírii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

coclire

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru coclire:
coclire substantiv verbal OXIDARE. OXIDAȚIE. RUGINIRE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

COCLIRE

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COCLIRE:
COCLÍRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) cocli.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CUVINTE APROPIATE DE 'COCLIRE'

Cocles COCLÉȚ COCLÉTE COCLÍ COCLÍRE COCLÍT coclitor coclitúră coclấuri

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL COCLIRE

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului coclire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

Coclíre substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: coclireri / Etimologie: cocli] 1 Acoperire a obiectelor de aramă cu un strat de cocleală 1 Si: coclit1 1.

GRAMATICA cuvântului COCLIRE?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului coclire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul COCLIRE poate fi: substantiv,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul COCLIRE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

VEZI PLURALUL pentru COCLIRE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE coclire?

Vezi cuvântul coclire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul coclire?

[ co-cli-re ]
Se pare că cuvântul coclire are trei silabe

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL COCLIRE

oxidație ruginire
VEZI SINONIME PENTRU coclire PE ESINONIME.COM

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Reparație capitală?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
sistem de ajutorare materială a persoanelor care nu sunt apte de muncă și nu dispun de mijloacele necesare traiului
a accepta dovezile sau argumentele prin care cineva se dezvinovățește; a ierta greșelile cuiva
refacere a părților esențiale ale unei clădiri, ale unei mașini etc
substantiv sau adjectiv care derivă dintr-un verb și care denumește pe cel ce săvârșește acțiunea, pe autorul acțiunii
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?