 | as |
|
| Coloare [ co-loa-re ] VEZI SINONIME PENTRU coloare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului coloare în mai multe dicționareDefinițiile pentru coloare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru coloare: coloáre (colóri), substantiv feminin – Totalitatea radiațiilor de lumină pe care le reflectă corpurile și care crează asupra retinei o impresie specifică. – Variante culoare, (învechit) color. latina color (secolul XIX), variantă din limba franceza couleur. – derivat colora, verb (a da unui obiect o anumită culoare, a vopsi); colorați(u)ne, substantiv feminin (culoare, colorit); colorit, substantiv neutru (totalitatea culorilor unui obiect), din germana Kolorit; colorist, substantiv masculin, din limba franceza ; coloratură, substantiv feminin (vocaliză, tril), din germana Koloratur; decolora, verb, din limba franceza ; incolor, adjectiv, din limba franceza ; tricolor, adjectiv (în trei culori). Se cuvine să observăm că în limba română s-a păstrat obiceiul oriental, probabil turanic, de a distinge cartierele sau sectoarele unei localități după numele unei culori: conform șeful de culoare (Cocea) șeful județului. Forme diferite ale cuvantului coloare: colóri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru coloare: *coloáre forme, plural orĭ, (latina cólor, -óris; italiana colóre, limba franceza couleur). Impresiune pe care o face asupra ochĭuluĭ lumina reflectată de corpurĭ. Carnațiune: a avea colorĭ frumoase. Văpsea, boĭa, materie colorată: a amesteca colorile. Muntenia Despărțire (circumscripțiune, sector) de oraș. figurat Aparență: colorile adevăruluĭ. Caracteru propriŭ uneĭ opiniunĭ, părerea politică: coloarea unuĭ ziar. Coloarea unuĭ loc, unuĭ oraș, aspectu supt care se prezentă (strade, case, obiceĭurĭ ș. a.). Colorile naționale, colorile steaguluĭ țăriĭ. Un om de coloare, un negru, un harap. – Barb. culoare (cp. cu colorat). Foarte des, (maĭ ales în est) și colór, n., plural oare (it. colór. Cp. cu amor, favor, onor). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru coloare: coloare forme 1. impresiune particulară produsă asupra ochiului prin reflexiunea razelor luminoase asupra corpurilor; 2. substanță sau materie colorantă: fabrică de colori; colori naționale, drapelul tricolor (albastru, galben și roșu); coloare locală, ceea ce redă bine obiceiurile unei epoce sau țări; 3. diviziunea unei comune urbane: Bucureștii se împart în 5 colori: roșu, galben, albastru, verde și negru; 4. unul din cele patru feluri la cărțile de joc: roșu sau cupă, verde sau pică; 5. figurat caracter particular de opiniune politică: coloarea ziarului; 6. lustrul stilului, tonul unui tablou. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COLOARE: COLOÁRE substantiv feminin vezi culoare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COLOARE: COLOÁRE substantiv feminin vezi culoare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COLOARE: COLOÁRE substantiv feminin vezi culoare. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COLOARE: COLOÁRE substantiv feminin vezi culoare. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru coloare: coloáre substantiv feminin vezi culoare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'COLOARE' CÓLNIȚĂCÓLOcoloádăCOLOÁNĂCOLOÁREcolobómăcoloboțicolobuțícolocá |
GRAMATICA cuvântului coloare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului coloare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul coloare poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE coloare? Vezi cuvântul coloare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul coloare?[ co-loa-re ] Se pare că cuvântul coloare are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Limbă încărcată?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
