eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție compatimire


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Compătimire [ com-pă-ti-mi-re ]
VEZI SINONIME PENTRU compătimire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului compatimire în mai multe dicționare

Definițiile pentru compatimire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COMPĂTIMIRE:
COMPĂTIMÍRE, compătimiri, substantiv feminin Acțiunea de a compătimi și rezultatul ei.

1. Părere de rău, milă față de suferințele sau (Se nenorocirea cuiva. Se auzeau exclamări de compătimire. SAHIA, N. 55. Descurajarea îl apucase iarăși, dar lupta să și-o ascunză; îi făcea rău compătimirea lumii. VLAHUȚĂ, O. A. 1 120. N-am avui parte și eu pe lume măcar de o compătimire! CARAGIALE, O. I 60. Simțesc o nespusă compătimire pentru soarta ei. NEGRUZZI, S. I 41.

2. (Învechit) Suferință, durere împărtășită cu cineva. Eu tot crez că e-n fire Acea compătimire Ce inimile leagă cu lanțul sufletesc. ALEXANDRESCU, M. 118.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

compătimire
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru compătimire:
compătimíre substantiv feminin [Atestat: DRĂGHICI, R. 21/13-14 / Plural: compatimireri / Etimologie: compătimi] 1 Manifestare a părerii de rău față de suferințele cuiva Si: (nob) compătimit1. 2 (Înv) Împărtășire a unei suferințe încercate de altcineva Si: compătimit1.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

COMPĂTIMIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COMPĂTIMIRE:
COMPĂTIMÍRE, compătimiri, substantiv feminin Acțiunea de a compătimi și rezultatul ei; părere de rău, milă față de starea, de suferințele cuiva.

– vezi compătimi.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

COMPĂTIMIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COMPĂTIMIRE:
COMPĂTIMÍRE, compătimiri, substantiv feminin Acțiunea de a compătimi și rezultatul ei; părere de rău, milă față de starea, de suferințele cuiva.

– vezi compătimi.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

compătimire
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru compătimire:
compătimire forme mișcare sufletească care ne face simțitori la nenorocirea altuia, [Neologism format după limba franceza compassion].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

COMPATIMIRE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COMPATIMIRE:
COMPATIMIRE substantiv milă, (livresc) compasiune, (franțuzism învechit) comizerație. (Sentiment de compatimire pentru cineva.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

COMPĂTIMIRE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru COMPĂTIMIRE:
COMPĂTIMÍRE substantiv feminin Acțiunea de a compătimi și rezultatul ei; compasiune. [< compătimi].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

compătimire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru compătimire:
compătimíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat compătimírii; plural compătimíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

compătimire
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru compătimire:
*compătimíre forme Regret p. altu, compasiune.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

compătimire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru compătimire:
compătimíre substantiv feminin → pătimire
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'COMPATIMIRE'
compatibilizárecompátimăcompătiméscCOMPĂTIMÍCOMPĂTIMÍREcompătimitCOMPĂTIMITÓRcompatrioátăCOMPATRIÓT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL compătimire
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului compătimire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
21/13-14 / Plural: compătimireri / Etimologie: compătimi] 1 Manifestare a părerii de rău față de suferințele cuiva Si: nob compătimit1.
Sentiment de compătimire pentru cineva.
Sentiment de compătimire pentru cineva.

GRAMATICA cuvântului compătimire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului compătimire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul compătimire poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul compătimire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul compătimire are forma: compătimíri
VEZI PLURALUL pentru compătimire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE compătimire?
Vezi cuvântul compătimire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul compătimire?
[ com-pă-ti-mi-re ]
Se pare că cuvântul compătimire are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL compătimire

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A lăsa baltă ceva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a face cauză comună cu alții, a se solidariza cu alții în scopuri rele
extrem de valoros
a lăsa ceva în părăsire, a nu se mai interesa de ceva
a răspunde cuiva printr-o comportare similară
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app