 | as |
|
| Confirmație [ con-fir-ma-ți-e ] VEZI SINONIME PENTRU confirmație PE ESINONIME.COM definiția cuvântului confirmatie în mai multe dicționareDefinițiile pentru confirmatie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru confirmație: confirmație substantiv feminin [Atestat: HAMANGIU, C. C. 292 / P: confirmatieți-e / V: (înv) confirmatieiune / Plural: confirmatieii / Etimologie: franceza confirmation] 1-3 Confirmare (1-3). 4 (Înv) Act prin care se confirmă o stare de drept Si: (înv) hrisov. 5 (Îbre) Ritual oficiat, de obicei, de episcop, menit să întărească, la copiii trecuți de șapte ani, harul primit la botez. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFIRMAȚIE: CONFIRMÁȚIE substantiv feminin Ritual catolic, oficiat de obicei de un episcop, în vederea întăririi botezului pentru copiii care au împlinit șapte ani. ♦ Act prin care, în confesiunea protestantă, se confirmă oficial jurământul botezului înainte de împărtășanie. [Gen. -iei. / < limba franceza confirmation, latina confirmatio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFIRMAȚIE: CONFIRMÁȚIE substantiv feminin 1. ritual catolic oficiat (de un episcop), în vederea întăririi botezului pentru copiii care au împlinit șapte ani. 2. act prin care, în confesiunea protestantă, se confirmă jurământul botezului înainte de împărtășanie. (< limba franceza confirmation, latina confirmatio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru confirmație: confirmați(un)e forme 1. fapta de a confirma; 2. în retorică: partea discursului în care se aduc do vezi pentru cele susținute înainte; 3. una din cele șapte taine ale Bisericii catolice, menită a împărtăși credincioșilor harurile Sf. Spirit. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONFIRMAȚIE: CONFIRMÁȚIE confirmatiei forme 1) vezi A CONFIRMA. 2) (la catolici) Ritualul întăririi botezului pentru copiii trecuți de șapte ani. [articulat confirmația; genitiv dativ confirmației; silabe -ți-e] /<fr. confirmation, latina confirmatio, confirmatieonis Forme diferite ale cuvantului confirmatie: confirmatiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONFIRMAȚIE: CONFIRMÁȚIE, confirmații, substantiv feminin (La catolici) Ritual oficiat, de obicei, de episcop, menit să întărească, la copiii trecuți de șapte ani, harul primit prin botez. – Din limba franceza confirmation. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru confirmație: confirmáție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat confirmáția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat confirmáției; plural confirmáții, articulat confirmáțiile (silabe -ți-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru confirmație: confirmáție (livresc) (-ți-e) substantiv feminin, articulat confirmáția (-ți-a), genitiv dativ articulat confirmáției; plural confirmáții, articulat confirmáțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONFIRMAȚIE: CONFIRMÁȚIE, confirmații, substantiv feminin (În Biserica catolică) Confirmare (2). – Din limba franceza confirmation. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONFIRMATIE' confirmándconfirmándăCONFIRMÁREConfirmatCONFIRMÁȚIEconfirmațiúneCONFIRMATÍVconfíscCONFISCÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CONFIRMAȚIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului confirmaţie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 292 / P: confirmaȚieți-e / V: înv confirmaȚieiune / Plural: confirmaȚieii / Etimologie: franceza confirmation] 1-3 Confirmare 1-3. CONFIRMÁȚIE confirmaȚiei forme 1 vezi A CONFIRMA. Confirmation, latina confirmatio, confirmaȚieonis. |
GRAMATICA cuvântului CONFIRMAȚIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului confirmaţie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CONFIRMAȚIE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE confirmație? Vezi cuvântul confirmație desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul confirmație?[ con-fir-ma-ți-e ] Se pare că cuvântul confirmație are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da cinstea pe rușine?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul confirmație are forma: confirmáții
