 | as |
|
| Confiscare [ con-fis-ca-re ] VEZI SINONIME PENTRU confiscare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului confiscare în mai multe dicționareDefinițiile pentru confiscare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONFISCARE: CONFISCÁRE, confiscări, substantiv feminin Acțiunea de a confisca; luare a bunurilor cuiva, fără despăgubire, pe temeiul unei hotărîri judecătorești sau în urma dispoziției unei autorități. Bunuri supuse confiscării. ♦ Luare cu forța, pe cale revoluționară, a bunurilor din mîna exploatatorilor. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONFISCARE: CONFISCÁRE, confiscări, substantiv feminin Acțiunea de a confisca și rezultatul ei. ♦ Trecere gratuită (ca măsură de siguranță sau ca sancțiune) în patrimoniul statului, în temeiul unei hotărâri judecătorești, a unui bun sau a tuturor bunurilor aparținând unei persoane. – vezi confisca. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONFISCARE: CONFISCÁRE substantiv feminin Acțiunea de a confisca și rezultatul ei. • Confiscarea averii = sancțiune aplicată în cazul unor infracțiuni grave împotriva avutului obștesc sau securității statului, constând în trecerea în patrimoniul statului a bunurilor condamnatului. [< confisca]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru confiscare: confiscáre substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: confiscarecắri / Etimologie: confisca] Trecere gratuită (ca măsură de siguranță sau ca sancțiune) în patrimoniul statului, în temeiul unei hotărâri judecătorești, a unui bun sau a tuturor bunurilor aparținând unei persoane Si: confiscat1, (înv) confiscație. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONFISCARE: CONFISCÁRE, confiscări, substantiv feminin Trecere gratuită (ca măsură de siguranță sau ca sancțiune) în patrimoniul statului, în temeiul unei hotărâri judecătorești, a unui bun sau a tuturor bunurilor aparținând unei persoane (fizice sau juridice). – vezi confisca. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru confiscare: confiscáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat confiscării; plural confiscări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru confiscare: confiscáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat confiscắrii; plural confiscắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONFISCARE: CONFISCARE substantiv (juridic) luare, sechestrare. (confiscare averii cuiva.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONFISCARE' CONFIRMATÍVconfíscCONFISCÁCONFISCÁBILCONFISCÁREconfiscarisiconfiscarisíreconfiscátconfiscație |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CONFISCARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului confiscare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Confiscáre substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: confiscarecắri / Etimologie: confisca] Trecere gratuită ca măsură de siguranță sau ca sancțiune în patrimoniul statului, în temeiul unei hotărâri judecătorești, a unui bun sau a tuturor bunurilor aparținând unei persoane Si: confiscat1, înv confiscație. Confiscare averii cuiva. Confiscare averii cuiva. |
GRAMATICA cuvântului CONFISCARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului confiscare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CONFISCARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE confiscare? Vezi cuvântul confiscare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul confiscare?[ con-fis-ca-re ] Se pare că cuvântul confiscare are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL CONFISCARE Inţelegi mai uşor cuvântul confiscare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Confiscarea averii = sancțiune aplicată în cazul unor infracțiuni grave împotriva avutului obștesc sau securității statului, constând în trecerea în patrimoniul statului a bunurilor condamnatului |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CONFISCARE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ compus: umbra-iepurelui?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul confiscare are forma: confiscări
