eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție conlucrator


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Conlucrător [ con-lu-cră-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU conlucrător PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului conlucrator în mai multe dicționare

Definițiile pentru conlucrator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONLUCRĂTÓR:
CONLUCRĂTÓR conlucratoróri m. învechit Fiecare dintre două sau mai multe persoane care lucrează împreună considerate în raport una față de alta; colaborator. /a conlucra + sufix conlucratorător
Forme diferite ale cuvantului conlucrator: conlucratoróri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CONLUCRĂTÓR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONLUCRĂTÓR:
CONLUCRĂTÓR, -OÁRE, conlucrători, -oare, substantiv masculin și forme (Învechit) Colaborator. În Flandra, găsim pe... amicul și conlucrătorul lui Rubens. ODOBESCU, S. III 130.
Forme diferite ale cuvantului conlucrator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

CONLUCRĂTÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONLUCRĂTÓR:
CONLUCRĂTÓR, -OÁRE, conlucrători, -oare, substantiv masculin și forme (învechit) Colaborator.

– Conlucra + sufix -ător.
Forme diferite ale cuvantului conlucrator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CONLUCRĂTÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONLUCRĂTÓR:
CONLUCRĂTÓR, -OÁRE, conlucrători, -oare, substantiv masculin și forme (învechit) Colaborator.

– Conlucra + sufix -ător.
Forme diferite ale cuvantului conlucrator: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

conlucrător
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru conlucrător:
conlucrătór, conlucratoroáre substantiv masculin și feminin [Atestat: DACIA literar X/12 / Plural: conlucratori, conlucratoroáre / Etimologie: conlucra] (înv) Colaborator.
Forme diferite ale cuvantului conlucrator: conlucratoroáre

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

conlucrător
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru conlucrător:
conlucrătór (învechit) (-lu-cră-) substantiv masculin, plural conlucrătóri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

conlucrător
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru conlucrător:
conlucrătór substantiv masculin (silabe -cră-), plural conlucrătóri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

conlucrător
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru conlucrător:
conlucrător substantiv verbal COLABORATOR.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'CONLUCRATOR'
CONLOCUTÓRCONLUCRÁCONLUCRÁREconlucrătoáreCONLUCRĂTÓRconlucrézCONMESEÁNCONNECTICUTCONNES

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL conlucrător
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului conlucrător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
CONLUCRĂTÓR conlucrătoróri m.
/a conlucra + sufix conlucrătorător.
Conlucrătór, conlucrătoroáre substantiv masculin și feminin [Atestat: DACIA literar X/12 / Plural: conlucrători, conlucrătoroáre / Etimologie: conlucra] înv Colaborator.

GRAMATICA cuvântului conlucrător?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului conlucrător.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul conlucrător poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul conlucrător sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul conlucrător are forma: conlucrătóri
VEZI PLURALUL pentru conlucrător la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE conlucrător?
Vezi cuvântul conlucrător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul conlucrător?
[ con-lu-cră-tor ]
Se pare că cuvântul conlucrător are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL conlucrător

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Cu șosele, cu momele?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
cuvânt cu aspect urât, complet străin pentru o limbă
material în obturația cariilor și la fixarea unor proteze
cu viclenii, cu făgăduieli mincinoase
decizie, decret al senatului din vechea romă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app