 | as |
|
| Consulat [ con-su-lat ] VEZI SINONIME PENTRU consulat PE ESINONIME.COM definiția cuvântului consulat în mai multe dicționareDefinițiile pentru consulat din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSULAT: CONSULÁT substantiv neutru 1. (în Roma antică) perioadă de guvernare a unui consul (1). • guvernare consulară a Republicii Franceze între 1799 și 1804. 2. reprezentanță diplomatică a unui stat în alt stat, inferioară ambasadei; sediul reprezentanței. (< limba franceza consulat, latina consulatus) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru consulat: consulát sn [Atestat: GHICA, S. 183 / Plural: consulate / Etimologie: franceza consulat, lat consulatus] 1 (În Republica romană) Perioadă de guvernare a unui consul (1). 2 Reprezentanță a unui stat în alt stat, condusă de un consul (3). 3 (Ccr) Clădire în care sunt instalate birourile acestui serviciu. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONSULAT: CONSULÁT, consulate, substantiv neutru 1. Reprezentanță a unui stat în alt stat, condusă de un consul (1); (concret) clădirea în care sunt instalate birourile acestui serviciu. 2. (În republica romană) Perioadă de guvernare a unui consul (2). – Din limba franceza consulat, latina consulatus. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONSULAT: CONSULÁT, consulate, substantiv neutru 1. (În republica romană) Perioada de guvernare a unui consul (1). 2. Reprezentanță a unui stat în alt stat, condusă de un consul (2); (concret) clădirea în care sunt instalate birourile acestui serviciu. – Din limba franceza consulat, latina consulatus. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONSULAT: CONSULÁT, (1) consulate, substantiv neutru 1. Funcția de consul, serviciul condus de acesta; (concretizat) clădirea în care sînt instalate birourile lui. Eram rău notat și la palat și la consulat. GHICA, S. 183. 2. (În republica romană) Perioadă de guvernare a unui consul (2). Forme diferite ale cuvantului consulat: Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSULAT: CONSULÁT substantiv neutru 1. Perioadă de guvernare a unui consul în vechea Romă. ♦ Guvernământ consular al Republicii Franceze între 1799 și 1804. 2. Demnitatea și funcția de consul; (concret) reședința unui consul. [conform latina consulatus, limba franceza consulat, germana Konsulat]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSULAT: CONSULÁT consulate n. 1) Funcția de consul. 2) Durată cât cineva ocupă această funcție. 3) Reprezentanță permanentă, prezidată de un consul. 4) Sediul acestei reprezentanțe. /<fr. consulat, latina consulatus Forme diferite ale cuvantului consulat: consulate Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru consulat: consulat n. 1. demnitate de consul; 2. funcțiune de consul întró țară străină; 3. reședința unui consul; 4. guvernul consular în Franța dela 1799 până la 1804. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru consulat: *consulát n., plural e (latina consulatus). Demnitatea de consul. Durata eĭ. Cancelaria unuĭ consul. Guvernu consular stabilit în Francia de constituțiunea anuluĭ VIII. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru consulat: consulát substantiv neutru, plural consuláte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru consulat: consulát substantiv neutru, plural consuláte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONSULAT' CONSUETUDINÁRCONSUETÚDINECÓNSULCONSULÁRCONSULÁTconsuléntCONSÚLTCONSULTÁconsultábil |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL consulat Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului consulat dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 183 / Plural: consulate / Etimologie: franceza consulat, lat consulatus] 1 În Republica romană Perioadă de guvernare a unui consul 1. CONSULÁT consulate n. |
GRAMATICA cuvântului consulat? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului consulat. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul consulat poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE consulat? Vezi cuvântul consulat desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul consulat?[ con-su-lat ] Se pare că cuvântul consulat are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în legătură cu verbe de mișcare în vârful sau pe vârfurile degetelor sau picioarelor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul consulat are forma: consuláte
