 | as |
|
| Consuetudine [ con-su-e-tu-di-ne ] VEZI SINONIME PENTRU consuetudine PE ESINONIME.COM definiția cuvântului consuetudine în mai multe dicționareDefinițiile pentru consuetudine din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSUETUDINE: CONSUETÚDINE consuetudinei forme livresc Obișnuință dobândită cu timpul prin practică și devenită trăsătură caracteristică; obicei; deprindere; obișnuință. [silabe -su-e-] /<lat. consuetudo, consuetudineinis Forme diferite ale cuvantului consuetudine: consuetudinei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONSUETUDINE: CONSUETÚDINE, consuetudini, substantiv feminin (livresc) Obișnuință, obicei, deprindere. [ pronunție: -su-e-] – Din latina consuetudo, -inis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONSUETUDINE: CONSUETÚDINE, consuetudini, substantiv feminin (livresc) Obișnuință, obicei, deprindere. [ pronunție: -su-e-] – Din latina consuetudo, -inis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSUETUDINE: CONSUETÚDINE substantiv feminin Obișnuință, obicei, deprindere; uz, datină. [< latina consuetudo, conform italiana consuetudine]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONSUETUDINE: CONSUETUDINE substantiv (juridic) cutumă, datină, obicei, tradiție, uz, uzanță. (Practică consacrată prin consuetudine.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru consuetudine: consuetúdine substantiv feminin [Atestat: ARISTIA, PLUT. / P: consuetudinesu-econsuetudine / Plural: consuetudineni / Etimologie: lat consuetudo, -onis] (Liv) Obicei. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONSUETUDINE: CONSUETÚDINE substantiv feminin obișnuință, obicei, deprindere; uz, datină. (< latina consuetudo) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru consuetudine: consuetúdine (livresc) (-su-e-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat consuetúdinii; plural consuetúdini Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru consuetudine: consuetúdine substantiv feminin (silabe -su-e-), genitiv dativ articulat consuetúdinii; plural consuetúdini Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONSUETUDINE' CONSUBSTANȚIÁȚIEconsubstanțiațiúneconsubstanțiézCONSUETUDINÁRCONSUETÚDINECÓNSULCONSULÁRCONSULÁTconsulént |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL CONSUETUDINE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului consuetudine dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii CONSUETÚDINE consuetudinei forme livresc Obișnuință dobândită cu timpul prin practică și devenită trăsătură caracteristică; obicei; deprindere; obișnuință. Consuetudo, consuetudineinis. Practică consacrată prin consuetudine. / P: consuetudinesu-econsuetudine / Plural: consuetudineni / Etimologie: lat consuetudo, -onis] Liv Obicei. |
GRAMATICA cuvântului CONSUETUDINE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului consuetudine. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul CONSUETUDINE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE consuetudine? Vezi cuvântul consuetudine desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul consuetudine?[ con-su-e-tu-di-ne ] Se pare că cuvântul consuetudine are şase silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL CONSUETUDINE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A lega pe cineva cu limbă de moarte?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul consuetudine are forma: consuetúdini
