 | as |
|
| Contrar [ con-trar ] VEZI SINONIME PENTRU contrar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului contrar în mai multe dicționareDefinițiile pentru contrar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru contrar: contrár, contrară [Atestat: NEGRUZZI, S. III, 247 / V: (înv) contrarriu / Plural: contrari, contrare / Etimologie: franceza contraire, lat contrarius] 1 a Opus. 2 a Deosebit. 3 a Vătămător. 4 a (Îs) Noțiuni contrare Noțiuni care se află într-un raport în care acceptarea uneia presupune înlăturarea celeilalte fără ca înlăturarea uneia să presupună acceptarea celeilalte. 5 av Împotrivă. 6 av Neconform cu... 7 a Potrivnic. 8 a Nefavorabil. 9 sn (Lpl; îf contrarii] Noțiune care desemnează laturi, însușiri sau tendințe ale obiectelor și proceselor opuse unele altora, astfel încât se exclud reciproc, această opoziție constituind forța motrice și conținutul principal al dezvoltării acestui obiect sau proces. 10 sn Fiecare dintre termenii unei contradicții. 11 substantiv masculin (Trs; Buc; rar; după ger Gegner) Adversar. 12 pp Contra (3). Forme diferite ale cuvantului contrar: contrară Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CONTRAR: CONTRÁR, -Ă, contrari, -e, adjectiv, adverb, substantiv neutru, prepoziție 1. Adj. Opus, potrivnic. • Noțiuni contrare = noțiuni care se află într-un raport în care acceptarea uneia presupune înlăturarea celeilalte fără ca înlăturarea uneia să presupună admiterea celeilalte. 2. adverb Împotrivă, în contra, neconform cu... 3.S. n. (La plural ; în forma contrarii) Denumire dată noțiunii care desemnează laturi, însușiri sau tendințe ale obiectelor și proceselor opuse unele altora, astfel încât se exclud reciproc, această opoziție constituind forța motrice și conținutul principal al dezvoltării acelui obiect sau proces; (și la sg.) fiecare din termenii unei contradicții (1). 4. prepoziție Contra, împotriva cuiva sau a ceva. [Variante: contráriu, -ie adjectiv, substantiv neutru] – Din limba franceza contraire, latina contrarius. Forme diferite ale cuvantului contrar: contrar-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONTRAR: CONTRÁR2, -Ă, contrari, -e, adjectiv (Adesea urmat de determinări în dativ) Opus, potrivnic. vezi deosebit. În caz contrar... ▭ (În forma contrariu) Cînd Caragiale a avut nevoie de un personagiu cu caractere deosebite, aproape contrarii lui Dragomir, lui Ion etc., atunci – lucru caracteristic – l-a luat dintre femei. GHEREA, ST. Hristos III 118. Despotismul este contrar naturii omului în societate. BOLINTINEANU, O. 260. • (Logică) Noțiuni contrare = noțiuni care se află în raport de contrarietate, acceptarea uneia presupunînd înlăturarea celeilalte, fără ca înlăturarea uneia să presupună admiterea celeilalte. «Dulce» și «acru» sînt noțiuni contrare. • (Substantivat) «Bun» e contrarul lui «rău». – Variantă: contráriu, -ie, contrarii, adjectiv Forme diferite ale cuvantului contrar: contrar-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CONTRAR: CONTRÁR, -Ă, contrari, -e, adjectiv, adverb, substantiv neutru, prepoziție 1. Adj. Opus, potrivnic. • Noțiuni contrare = două noțiuni al căror obiect poate face parte cel mult din sfera uneia, dar poate lipsi din sfera ambelor. 2. adverb Împotrivă, în contra, neconform cu... 3. substantiv neutru (La plural ; în forma contrarii) Denumire dată noțiunii care desemnează laturi, însușiri sau tendințe ale obiectelor și proceselor opuse unele altora, astfel încât se exclud reciproc, această opoziție constituind forța motrice și conținutul principal al dezvoltării acelui obiect sau proces; (și la sg.) fiecare dintre termenii unei contradicții (1). 4. prepoziție Contra, împotriva cuiva sau a ceva. [Variante: contráriu, -ie adjectiv, substantiv neutru] – Din limba franceza contraire, latina contrarius. Forme diferite ale cuvantului contrar: contrar-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CONTRAR: CONTRAR adjectiv, prepoziție 1. adjectiv advers, dimpotrivă, opus, potrivnic, (învechit) împotrivit, opozit. (În partea contrar a dealului.) 2. adjectiv invers, opus. (Sens contrar celui inițial.) 3. adjectiv antitetic, opus. (Se află pe poziții contrar.) 4. adjectiv contradictoriu, divergent, opus, potrivnic, (rar) contrazicător. (Păreri contrar.) 5. prepoziție contra, împotriva. (contrar părerii curente.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTRAR, -Ă: CONTRÁR, -Ă adjectiv Opus; potrivnic. • Noțiuni contrare = noțiuni (sau judecăți) aflate în raport de contrarietate. ♦ (substantiv neutru) Ceea ce este opus, potrivnic. // adverb împotriva, în contra; neconform cu... [Variante contrariu, -ie adjectiv / < latina contrarius, conform limba franceza contraire]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CONTRAR: CONTRÁR, -Ă I. adjectiv opus; potrivnic. ♦ noțiuni contrare = noțiuni (sau judecăți) în raport de contrarietate. II. substantiv neutru ceea ce este opus, potrivnic. III. adverb împotriva, în contra. (< limba franceza contraire, latina contrarius) Forme diferite ale cuvantului contrar: contrar-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru contrar: *contrár, -ă și contráriŭ, -ie adjectiv (latina contrarius). Opus, în potrivă: albu e contrar negruluĭ. Vătămător: seceta e contrară semănăturilor. Defavorabil: vînt contrar. adverb În mod contrar. Forme diferite ale cuvantului contrar: contrar-ă lacedemoni Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONTRAR: CONTRÁR3 contrari n. mai ales la plural Ansamblu de trăsături, tendințe ale obiectelor opuse unele altora. A susține contrarul. /<fr. contraire, latina contrarius Forme diferite ale cuvantului contrar: contrari Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CONTRAR: CONTRÁR1 adverb (Construit cu dativul) Împotriva, în contra, fără a corespunde cu..., neconform cu... Contrar celor afirmate. Contrar obiceiului meu. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru contrar: contrar a. 1. care e contra sau în opozițiune cu altul: ziua și noaptea sunt contrare; 2. nefavorabil: climă contrară sănătății. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONTRAR: CONTRÁR1 contrară (contrari, contrare) Care se află în opoziție totală; advers; opus. Afirmație contrară. /<fr. contraire, latina contrarius Forme diferite ale cuvantului contrar: contrară Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dictionnaire morphologique de la langue roumaine dă următoarea definitie pentru contrar: contrár substantiv neutru, plural contrárii; adjectiv masculin, plural contrari, forme contrară, plural contrare Definiție sursă: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CONTRAR: CONTRÁR2 prepoziție Contra; împotriva. /<fr. contraire, latina contrarius Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru contrar: contrár1 (opus) adjectiv masculin, plural contrári; forme contráră, plural contráre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru contrar: contrár adjectiv masculin, plural contrári; forme singular contráră, plural contráre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru contrar: contrár3 (ceea ce este opus) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru contrar: contrár (ceea ce e opus) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru contrar: contrár prepoziție Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru contrar: *contrár2 adverb Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CONTRAR' CONTRAPUNCTÁRECONTRAPÚNCTICCONTRAPUNCTÍSTCONTRAPÚNECONTRÁRCONTRARÁNDĂCONTRAREÁCȚIECONTRARECÉPȚIECONTRAREFÓRMĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL contrar Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului contrar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Contrár, contrară [Atestat: NEGRUZZI, S. III, 247 / V: înv contrarriu / Plural: contrari, contrare / Etimologie: franceza contraire, lat contrarius] 1 a Opus. 4 a Îs Noțiuni contrare Noțiuni care se află într-un raport în care acceptarea uneia presupune înlăturarea celeilalte fără ca înlăturarea uneia să presupună acceptarea celeilalte. În partea contrar a dealului. Sens contrar celui inițial. Se află pe poziții contrar. Păreri contrar. Contrar părerii curente. În partea contrar a dealului. Sens contrar celui inițial. Se află pe poziții contrar. Păreri contrar. Contrar părerii curente. CONTRÁR3 contrari n. A susține contrarul. CONTRÁR1 contrară contrari, contrare Care se află în opoziție totală; advers; opus. Afirmație contrară. |
GRAMATICA cuvântului contrar? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului contrar. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul contrar poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE contrar? Vezi cuvântul contrar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul contrar?[ con-trar ] Se pare că cuvântul contrar are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL contrar Inţelegi mai uşor cuvântul contrar dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Noțiuni contrare = noțiuni care se află într-un raport în care acceptarea uneia presupune înlăturarea celeilalte fără ca înlăturarea uneia să presupună admiterea celeilalte Logică Noțiuni contrare = noțiuni care se află în raport de contrarietate, acceptarea uneia presupunînd înlăturarea celeilalte, fără ca înlăturarea uneia să presupună admiterea celeilalte Noțiuni contrare = două noțiuni al căror obiect poate face parte cel mult din sfera uneia, dar poate lipsi din sfera ambelor Noțiuni contrare = noțiuni sau judecăți aflate în raport de contrarietate ♦ noțiuni contrare = noțiuni sau judecăți în raport de contrarietate |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL contrar |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cât pe ce?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul contrar are forma: contrárii
