 | as |
|
| Corectură [ co-rec-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU corectură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului corectura în mai multe dicționareDefinițiile pentru corectura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CORECTURĂ: CORECTÚRĂ, corecturi, substantiv feminin 1. Corectare a greșelilor de culegere ivite în decursul tipăririi unui industria textilă Corectură îngrijit făcută. ▭ Iurașcu, un tînăr Spînatic, lungăreț la chip și cam adus de spate, făcea corecturi. VLAHUȚĂ, O. A. III 26. 2. (Concretizat) Foaie de probă, tipărită provizoriu, pe care se înseamnă greșelile de tipar care trebuie îndreptate de tipografie. Cîștiga și de la clienți, cînd se ducea la ei cu corecturile. PAS, Z. I 255. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru corectură: corectúră substantiv feminin [Atestat: MOLIN, vezi T. / Plural: corecturari / Etimologie: ger Korrektur, lat correctura] 1 Operație de înlăturare a greșelilor tipografice dintr-un text sau dintr-o formă de tipar. 2 (Ccr) Text tipărit pe care s-a făcut operația de corectură (1). 3 (Îs) corectura în șpalt(uri) Primă îndreptare a greșelilor pe zațul întins, nepaginat. 4 Fiecare din modificările operate pe un text corectat. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CORECTURĂ: CORECTÚRĂ, corecturi, substantiv feminin 1. Operație de înlăturare a greșelilor tipografice dintr-un text sau dintr-o formă de tipar. 2. (concretizat) Text tipărit pe care s-a făcut operația de corectură (1). 3. Fiecare dintre modificările operate pe un text corectat. – Din germana Korrektur, latina correctura. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CORECTURĂ: CORECTÚRĂ, corecturi, substantiv feminin 1. Înlăturare a greșelilor tipografice dintr-un text sau dintr-o formă de tipar. 2. (concretizat) Text tipărit pe care s-a făcut operația de corectură (1). 3. Fiecare dintre modificările operate pe un text corectat. – Din germana Korrektur, latina correctura. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru corectură: *corectúră forme, plural ĭ (după germana korrektur, despre latina correctus, îndreptat). Îndreptare a greșelilor de tipar): a face corectura uneĭ coale. Lucru îndreptat (coală tipărită p. a arăta greșelile de tipar și a le îndrepta): a trimete corecturile pin poștă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CORECTURĂ: CORECTÚRĂ substantiv feminin 1. corectare a greșelilor de culegere în cursul tipăririi unui industria textilă 2. foaie de probă, tipărită provizoriu, pe care se înseamnă greșelile de tipar ce trebuie corectate în tipografie. (< germana Korrektur, latina corectura) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CORECTURĂ: CORECTÚRĂ substantiv feminin 1. Îndreptare a greșelilor care se ivesc în cursul imprimării unui industria textilă 2. Foaie de probă, tipărită provizoriu, pe care se înseamnă greșelile de tipar care trebuie îndreptate în tipografie. [conform germana Korrektur]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CORECTURĂ: CORECTÚRĂ corecturai forme 1) Confruntare a imprimatului tipografic cu textul original în vederea înlăturării greșelilor de tipar. 2) Text tipărit pe care s-au semnalat greșelile de tipar. /<germ. Korrektur, latina correctura Forme diferite ale cuvantului corectura: corecturai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CORECTURĂ: CORECTURĂ s. 1. corectiv, îndreptare, rectificare, (rar) rectificație. (A adus unele corectura planului inițial.) 2. (tipografie) (învechit) probă. (A cerut o nouă corectura la carte.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru corectură: corectură forme coală de tipar pe care se însemnează îndreptările de făcut. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru corectură: corectúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat corectúrii; plural corectúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru corectură: corectúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat corectúrii; plural corectúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CORECTURA' CORECTÍVcorectoáreCORECTOPÍECORÉCTORCORECTÚRĂCOREDÁCTORcoréeCOREEACOREEÁN |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL corectură Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului corectură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii / Plural: corecturări / Etimologie: ger Korrektur, lat correctura] 1 Operație de înlăturare a greșelilor tipografice dintr-un text sau dintr-o formă de tipar. 3 Îs corectură în șpalturi Primă îndreptare a greșelilor pe zațul întins, nepaginat. CORECTÚRĂ corecturăi forme 1 Confruntare a imprimatului tipografic cu textul original în vederea înlăturării greșelilor de tipar. A adus unele corectură planului inițial. A cerut o nouă corectură la carte. A cerut o nouă corectură la carte. |
GRAMATICA cuvântului corectură? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului corectură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul corectură poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE corectură? Vezi cuvântul corectură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul corectură?[ co-rec-tu-ră ] Se pare că cuvântul corectură are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL corectură |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Primă de economie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul corectură are forma: corectúri
