eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție cosori


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
Cosorî́ [ co-so-rî́ ]
VEZI SINONIME PENTRU cosorî́ PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului cosori în mai multe dicționare

Definițiile pentru cosori din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a cosorî
Verbul: a cosorî (forma la infinitiv)
A cosorî conjugat la timpul prezent:
  • eu cosorăsc
  • tu cosorăști
  • el ea cosorăște
  • noi cosorâm
  • voi cosorâți
  • ei ele cosorăsc
VEZI VERBUL a cosorî CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cosorî́:
cosorî́1 [Atestat: ȘINCAI, HR. II, 278/37 / V: cosoríserí / prezentul indicativ: cosorírắsc / Etimologie: cosor] 1 verb tranzitiv: A tăia via cu cosorul1 (1). 2 verb tranzitiv: A curăța pomii cu cosorul1 (1). 3 verb tranzitiv: A tăia stuful cu cosorul1. 4 verb tranzitiv: (Pex) A tăia. 5 verb tranzitiv: (Pex) A înghionti. 6 verb tranzitiv: (Pex) A bate. 7 verb tranzitiv: (Pex) A ucide. 8 verb tranzitiv: (Fig) A ironiza. 9 verb tranzitiv: A jigni. 10 verb reflexiv: (Reg) A se scărpina. 11 verb reflexiv: (despre vite) A se împerechea.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

cosorî́
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cosorî́:
cosorî́ (a cosorí) (regional) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele cosorắsc, imperfect persoana a treia singular: el / ea cosorá, perfectul simplu persoana a treia singular: el / ea cosorî́, persoana a treia plural: ei / ele cosorấră; conjunctiv prezent 3 să cosoráscă; gerunziu cosorấnd; participiu cosorất
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

COSORÎ́
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COSORÎ́:
COSORÎ́, cosorăsc, verb IV. tranzitiv (regional)

1. A tăia vița de vie cu cosorul (1).

2. figurat A ironiza pe cineva, a spune cuiva vorbe supărătoare, a jigni.

– Din cosor.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

COSORÎ́
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COSORÎ́:
COSORÎ́, cosorăsc, verb IV. tranzitiv (regional)

1. A tăia vița de vie cu cosorul (1).

2. figurat A ironiza pe cineva, a spune cuiva vorbe supărătoare, a jigni.

– Din cosor.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

cosorî́
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cosorî́:
cosorî́ verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele cosorăsc, imperfect persoana a treia singular: el / ea cosorá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural cosoráscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

cosorî́
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cosorî́:
cosorî́2 verb reflexiv: [Atestat: HERZ.-GHER., M. IV, 240 / prezentul indicativ: cosorírấsc / Etimologie: cosor1] (Reg) A privi morocănos.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a


CUVINTE APROPIATE DE 'COSORI'
COSORÁȘcosoreálăcosorélcosoréuCOSORÎ́cosoríștecosorítcosoritúrăCOSOROÁBĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cosorî́
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cosorî́ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
II, 278/37 / V: cosorî́serí / prezentul indicativ: cosorî́rắsc / Etimologie: cosor] 1 verb tranzitiv: A tăia via cu cosorul1 1.
Cosorî́ a cosorî́ regional verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele cosorắsc, imperfect persoana a treia singular: el / ea cosorá, perfectul simplu persoana a treia singular: el / ea cosorî́, persoana a treia plural: ei / ele cosorấră; conjunctiv prezent 3 să cosoráscă; gerunziu cosorấnd; participiu cosorất.
IV, 240 / prezentul indicativ: cosorî́rấsc / Etimologie: cosor1] Reg A privi morocănos.

GRAMATICA cuvântului cosorî́?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cosorî́.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cosorî́ poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE cosorî́?
    Vezi cuvântul cosorî́ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cosorî́?
    [ co-so-rî́ ]
    Se pare că cuvântul cosorî́ are trei silabe

    © 2024 qDictionar.com

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: Plante ornamentale?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    prin mijloace indirecte, nerecomandabile, prin subterfugii
    stagiu făcut în armată de un cetățean
    grup de plante cultivate în parcuri, grădini sau locuințe în scopuri decorative
    strat acvifer
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app