 | as |
|
| Coteţ [ co-teţ ] VEZI SINONIME PENTRU coteţ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cotet în mai multe dicționareDefinițiile pentru cotet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru COTEȚ: COTÉȚ, cotețe, substantiv neutru 1. Adăpost pentru păsări, porci sau cîini, făcut din scînduri sau zid; coteneață. vezi poiată, găinărie, cușcă. Cîinele se trăsese îndărăt în cotețul lui. DUMITRIU, vezi L. 24. Buna îngrijire ce da găinilor și tutulor paserilor de la cotețele împărătești ăjunse de poveste. ISPIRESCU, L. 184. • Expresia: A pune (pe cineva) la coteț = a pune (pe cineva) la îngrășat. Te-a pune la coteț, într-un hambar cu posmagi. CREANGĂ, P. 330. • figurat închisoare. Căpitane de județ, Nu mă mai ținea-n coteț Pentr-un pui de murguleț. TEODORESCU, P. P. 299. 2. Îngrăditură rotundă, servind drept capcană de pescuit, făcută din nuiele sau din bețe de stuf împletite cu papură și avînd o deschidere îngustă, întoarsă înăuntru (astfel ca peștele, o dată intrat în ea, să nu mai poată ieși). Pescarii puneau cotețe pentru pește pe care le întăreau cu saci de pămînt puși la fund. SANDU-ALDEA, U. P. 43. Aprinde pește cu cotețe, coșuri. I. IONESCU, despre 56. – plural și: (rar) cotețuri (CAMILAR, N. I 26). – Variantă: coteáță (ALECSANDRI, T. 264) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru coteț: cotéț (cotéțe), substantiv feminin – 1. Adăpost, cușcă pentru cîini, găini, porci sau porumbei. – 2. Colibă în general. – 3. Ostreț, juvalnic. – 4. Coș mare, gabion. – 5. Coș (de nuiele). – 6. (argotic) Celulă, închisoare. – Megl. cuteț. limba slavă (veche) kotĭcĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Cihac, II, 76; Meyer 202; Conev 81; Berneker 589; DAR), conform limba bulgară kotec, limba sârbă kòtak, poloneză kociec, limba cehă kotec, limba neogreacă ϰοτέτσι, albaneză kotec. Este fundamental identic cu cocină, și dublet al lui cătreț sau cotreț, substantiv neutru (Transilvania, poiată), din în limba maghiara ketrec. – derivat coteneață, substantiv feminin (cocină; poiată); cotecer, substantiv masculin (paznic de dig; pescar cu juvelnic). conform cocină, cotruță. Forme diferite ale cuvantului cotet: cotéțe Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru COTEȚ: COTÉȚ, cotețe, substantiv neutru 1. Adăpost pentru păsări, porci sau câini, făcut din scânduri sau din zid. • Expresia: (ironic) A pune (pe cineva) la coteț = a pune (pe cineva) la îngrășat, a îndopa. ♦ figurat Închisoare. 2. Capcană pentru prins pește în iazurile acoperite cu stuf, făcută din nuiele împletite cu papură și prevăzută cu o deschidere îngustă întoarsă înăuntru, astfel încât peștele, odată intrat în ea, să nu mai poată ieși. [Variante: coteáță substantiv feminin] – Din limba slavă (veche) kotĭcĭ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru COTEȚ: COTÉȚ, cotețe, substantiv neutru 1. Adăpost pentru păsări, porci sau câini, făcut din scânduri sau din zid. • Expresia: (ironic) A pune (pe cineva) la coteț = a pune (pe cineva) la îngrășat, a îndopa. ♦ figurat Închisoare. 2. Capcană pentru prins pește în iazurile acoperite cu stuf, făcută din nuiele împletite cu papură și prevăzută cu o deschidere îngustă întoarsă înăuntru, astfel încât peștele, odată intrat în ea, să nu mai poată ieși. [Variante: coteáță substantiv feminin] – Din limba slavă (veche) kotĭcĭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru coteț: cotéț n., plural e (vechea slavă kotĭcĭ, despre germana kote, colibă; sîrb. kòtac [și, probabil, și limba bulgară kotéc], coteț; limba rusă kotéc, sac de plasă; ung. kotec, albaneză kotéts, limba neogreacă kotétsi. vezi cocină). Cotineață. Cocină. Îngrăditură de păstrat peștele viŭ (juvelnic, horeț, mandră). – În Muntenia est și -eață, forme, plural ețe. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru COTEȚ: COTÉȚ cotete n. 1) Adăpost, din scânduri sau din piatră, pentru păsări, porci etc. 2) Îngrăditură din nuiele pentru prins pește. /<sl. kotici Forme diferite ale cuvantului cotet: cotete Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru COTEȚ: COTEȚ substantiv (Moldova și Bucovina) coștereață, (Moldova, Transilvania și Olt.) poiată. (cotet de porci, de păsări.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru coteț: cotéț, -e, substantiv neutru – Adăpost pentru porci sau păsările de curte. – Din limba slavă (veche) kotĭcĭ. Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru COTEȚ: COTEȚ substantiv 1. – Costina (Met 48). 2. Cotecioiul (17 B I 417). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru coteț: coteț, cotețe substantiv neutru (peiorativ) garsonieră. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru COTEȚ: COTÉȚ substantiv verbal leasă, ostreț. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru coteț: coteț substantiv verbal LEASĂ. OSTREȚ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru coteț: cotéț substantiv neutru, plural cotéțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru coteț: cotéț substantiv neutru, plural cotéțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'COTET' COTERÍEcotérjăcotéscCOTEȘTICOTÉȚcotețárcotézcotfáscotflás |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL coteț Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului coteț dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii COTÉȚ cotețe n. Coteț de porci, de păsări. Coteț de porci, de păsări. |
GRAMATICA cuvântului coteț? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului coteț. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul coteț poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE coteţ? Vezi cuvântul coteţ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul coteţ?[ co-teţ ] Se pare că cuvântul coteţ are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL coteț Inţelegi mai uşor cuvântul coteț dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A pune pe cineva la coteț = a pune pe cineva la îngrășat ironic A pune pe cineva la coteț = a pune pe cineva la îngrășat, a îndopa ironic A pune pe cineva la coteț = a pune pe cineva la îngrășat, a îndopa |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL coteț |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în sau la cătane?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul coteț are forma: cotéțe
