eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție cronologie


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Cronologie [ cro-no-lo-gi-e ]
VEZI SINONIME PENTRU cronologie PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului cronologie în mai multe dicționare

Definițiile pentru cronologie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CRONOLOGIE:
CRONOLOGÍE, cronologii, substantiv feminin Disciplină (auxiliară a istoriei) care se ocupă cu stabilirea epocilor și datelor; succesiune în timp a evenimentelor (istorice); sistem adoptat pentru socotirea anilor, Cronologie relativă vezi relativ.
♦ Listă care cuprinde o succesiune cronologică. Deosebit de cronice, avem și șase cronologii ale domnilor întocmite după hrisoave, între care cele mai bune sînt a lui Pîrvu Cantacuzino, a clucerului Dumitrache și a ierodiaconului Naum Clococeanu. BĂLCESCU, O. I 64.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

cronologie
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cronologie:
cronologie substantiv feminin [Atestat: C. PETRESCU, Î. II, 259 / Plural: cronologieii / Etimologie: franceza chronologie] 1 Disciplină auxiliară a istoriei care stabilește epocile, datele și succesiunea evenimentelor istorice. 2 Succesiune în timp a evenimentelor (istorice). 3 Istorisire cronologică (3). 4 Sistem adoptat pentru socotirea anilor. 5 Listă ce cuprinde o cronologie (2).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CRONOLOGIE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CRONOLOGIE:
CRONOLOGÍE cronologiei forme

1) Disciplină auxiliară a istoriei care are ca obiect de studiu stabilirea epocilor, datelor istorice și succesiunea lor în timp.

2) Succesiune în timp a evenimentelor.

3) Tabel, listă care cuprinde o astfel de succesiune. [articulat cronologia; genitiv dativ cronologiei; silabe -gi-e] /<fr. chronologie
Forme diferite ale cuvantului cronologie: cronologiei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CRONOLOGIE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CRONOLOGIE:
CRONOLOGÍE substantiv feminin Indicare a unor fapte în ordine cronologică; sistem de socotire a anilor.
♦ Disciplină care se ocupă cu stabilirea epocilor și a datelor istorice.
♦ Listă cuprinzând o succesiune cronologică. [Gen. -iei. / < limba franceza chronologie, conform greacă chronos

– timp, logos

– studiu].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

CRONOLOGIE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CRONOLOGIE:
CRONOLOGÍE, cronologii, substantiv feminin Disciplină auxiliară a istoriei, care se ocupă cu stabilirea epocilor și a datelor; succesiune în timp a evenimentelor (istorice); sistem adoptat pentru socotirea anilor.
♦ Listă care cuprinde o succesiune cronologică.

– Din limba franceza chronologie.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

CRONOLOGIE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CRONOLOGIE:
CRONOLOGÍE, cronologii, substantiv feminin Disciplină auxiliară a istoriei, care se ocupă cu stabilirea epocilor și a datelor; succesiune în timp a evenimentelor (istorice); sistem adoptat pentru socotirea anilor.
♦ Listă care cuprinde o succesiune cronologică.

– Din limba franceza chronologie.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CRONOLOGIE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CRONOLOGIE:
CRONOLOGÍE substantiv feminin

1. disciplină auxiliară a istoriei care se ocupă cu stabilirea epocilor și a datelor. (prin extensie) succesiune în timp a evenimentelor istorice.
       • sistem de socotire a anilor.

2. listă cu o succesiune cronologică. (< limba franceza chronologie)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

cronologie
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru cronologie:
*cronologíe forme (vgr. hronología, despre hrónos, timp, și lógos, cuvînt.) Știința timpuluĭ saŭ a datelor istorice.

– Vechĭ hr-.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

cronologie
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cronologie:
cronologíe substantiv feminin, articulat cronología, genitiv dativ articulat cronologíei; plural cronologíi, articulat cronologíile
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

cronologie
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cronologie:
cronologíe substantiv feminin, articulat cronología, genitiv dativ articulat cronologíei; plural cronologíi, articulat cronologíile
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

cronologie
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru cronologie:
cronologie forme știința datelor istorice, cunoașterea epocelor.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'CRONOLOGIE'
cronológCRONOLÓGICcronologicesccronologiceșteCRONOLOGÍEcronologístcronologizácronologizántcronologizáre

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cronologie
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cronologie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
II, 259 / Plural: cronologieii / Etimologie: franceza chronologie] 1 Disciplină auxiliară a istoriei care stabilește epocile, datele și succesiunea evenimentelor istorice.
CRONOLOGÍE cronologiei forme 1 Disciplină auxiliară a istoriei care are ca obiect de studiu stabilirea epocilor, datelor istorice și succesiunea lor în timp.

GRAMATICA cuvântului cronologie?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cronologie.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cronologie poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul cronologie sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul cronologie are forma: cronologíi
VEZI PLURALUL pentru cronologie la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE cronologie?
Vezi cuvântul cronologie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cronologie?
[ cro-no-lo-gi-e ]
Se pare că cuvântul cronologie are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A face pluta?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
englezism businessman; om de litere vezi scriitor; om de știință vezi cercetător; om politic vezi politician
mijloc criminal de exterminare în masă, constând în răspândirea de bacterii producătoare de boli infecțioase
a înota plutind orizontal pe spate
întâia perioadă a tinereții, care urmează imediat copilăriei
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app