 | as |
|
| Cuib [ cu-ib ] VEZI SINONIME PENTRU cuib PE ESINONIME.COM definiția cuvântului cuib în mai multe dicționareDefinițiile pentru cuib din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CUIB: CUIB, cuiburi, substantiv neutru 1. Culcuș de paie, fulgi și găteje, făcut de păsări, în copaci, în scorburi, sub streșinile caselor etc. pentru a se adăposti, a-și depune ouăle, a le cloci și a scoate pui. Dintr-un cuib cenușiu de rîndunele, sub streașină, spînzurau cîteva fire de paie legănate de vînt. C. PETRESCU, S. 13. Ca-ntr-un cuib v-adorm în suflet, cîntecele mele! GOGA, C. P. 13. Sub strașina veche și-naltă Sînt cuiburi – și-n ele S-ascund rîndunele... DEMETRESCU, O. 79. O pupăză care-și făcea cuib de mulți ani într-un tei foarte bătrîn și scorburos. CREANGĂ, A. 52. Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună. EMINESCU, O. I 207. ♦ Cuibar. Bătrîna începu să se vaiete că i-a murit găina pe cuib. ISPIRESCU, L. 395. ♦ figurat Culcuș. Tupilat în cuibul tău, legănat de mersul domol al căruței, îți umpleai urechile cu zvonurile nopții adînci. PAS, Z. I 45. 2. figurat Locuință, sălaș. Cuibul tractoriștilor era scufundat în întregime in întuneric. De nicăieri nici o mișcare. MIHALE, O. 187. Ei hai, fiindcă tot am venit, să vedem cuibul poetului. REBREANU, R. I 184. Înlăuntru, în colibă, Chira ș-așteaptă,.. voinicul. Păreții cuibului sînt nălbiți și dați la mistrie. DELAVRANCEA, S. 165. • figurat Donici, cuib de-nțelepciune... EMINESCU, O. I 31. O! cuib al fericirilor! O! țară luminoasă! ALECSANDRI, O. 257. • Reședință. Ștefan, Ștefan domn cel mare, în Suceava cuibu-și are. ALECSANDRI, P. P. 173. 3. figurat (Cu sens peiorativ, urmat de determinări) Loc (ascuns) unde se ticluiește și de unde se propagă o acțiune dușmănoasă intereselor unei colectivități, unei națiuni, unui stat. vezi speluncă. Aici a fost odată cuibul tîlharilor. DEȘLIU, G. 37. ♦ Focar. Ca să se sece influința boierilor și să stîrpească cuiburile feudalității [Alexandru Lăpușneanu] îi despoie de averi. NEGRUZZI, S. I 143. 4. Groapă în pămînt în care se seamănă legume sau cereale. A însămînța porumbul în cuiburi așezate în pătrat înseamnă a pune porumbul pe rînduri drepte în cuiburi care au între ele aceeași distanță. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2917. • Mușuroi făcut, prin prășit, în jurul firelor de porumb sau de cartofi. [Cartofii] se prășesc, făcîndu-se și puțin cuib împrejurul tufelor. I. IONESCU, despre 300. ♦ Spațiu restrîns în care se găsește o îngrămădire de plante de același fel. Cuib de viorele. Cuib de ciuperci. 5. Cantitate de fermenți care produc acrirea vinului, a borșului, a laptelui. vezi maia. 6. (termen militar; determinat prin «de mitralieră», «de armă automată» sau «de foc») Loc adăpostit care asigură tragerea unei arme automate în condiții bune. ♦ Determinat prin «de rezistență») Porțiune mică de teren amenajată pentru adăpostirea uneia sau mai multor arme automate. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru cuib: cuib sn [Atestat: PSALT., 173 15 / V: cuibiub / Plural: cuiburi / Etimologie: moștenit din latinescul *cubium] 1 Culcuș făcut de păsări, de unele mamifere etc. pentru a se adăposti, pentru a depune ouăle, a cloci și a scoate pui. 2 (Pfm; îe) A-și face cuib A se stabili. 3 (Pfm; îe) A-și face cuib în cuibul altuia A trăi cu soția altuia. 4 (Pfm; Olt; îs) cuibul dracului Adulter. 5 (Pex) Toate păsările dintr-un cuib (1). 6 Cuibar (Fig). 7-8 (Pex) (Animalul cu) puii dintr-o vizuină. 9 (Fig) Locuință. 10 (Fig) Loc în care te așezi confortabil (pentru odihnă). 11 (Fig) Loc de origine. 12 (Fig) Reședința obișnuită. 13 (Fig; prt) Loc de unde se răspândesc anumite inițiative sau acțiuni. 14 (Fig) Ascunziș pentru dușmani, tâlhari, conspiratori sau cei organizați în mod clandestin. 15 (Fig) Spațiu închis de jur-împrejur. 16 (Fig) Despărțitură făcută pe puntea unei corăbii. 17 (Fig) Spațiu restrâns în care ceva prețios se găsește în cantitate mare. 18 (îs) cuib de viorele Teren acoperit cu multe viorele. 19 Spațiu mic în care se dezvoltă o îngrămădire de plante de același fel. 20 Gropiță făcută în pământ, în care se seamănă legume sau cereale Si: cuibar (9). 21 Grămăjoară de pământ, în formă de mușuroi, adunat la prășit în jurul lăstarilor de porumb sau de cartofi. 22 (Reg) Scobitură făcută într-o bucată de lemn sau de piatră în care se îmbină altă bucată. 23 (Reg) Gaură făcută la capetele unui stâlp de lemn sau al unei coloane de piatră, cu scopul de a se fixa bine în talpa și în grinda unui edificiu. 24 (Mol; Buc) Cantitate de lapte acru care se pune în cel dulce ca să se prindă. 25 (Pop) Fermenți care înăcresc vinul, borșul, laptele etc. 26 (Mol) Esență de culoare. 27 (Bot; Mol; îc) cuibul-pământului, cuibul-rândunelii, cuibul- păsării, cuibul rândunicii Trânji (Neottia nidus civis). 28 (Bot; reg; îc) cuibul-necuratului Șopârliță (Veronica chamaedris). 29 (Pop; îs) cuibul-izvorului Adâncitură dintr-o fântână, din care izvorăște apa. 30 (Îs) cuibul albinelor Fagurii cu puiet și cu hrană în care trăiește și se dezvoltă familia de albine. 31 (Fig) Loc adăpostit unde se plasează o armă automată grea. 32 (Îs) cuibul corbului Post de observație de pe catargul unor nave, în care stă marinarul de veghe. 33 (Fig) Focar. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CUIB: CUIB, cuiburi, substantiv neutru 1. Culcuș făcut de păsări, de unele mamifere etc. pentru a se adăposti, pentru a depune ouăle, a cloci și a scoate pui. 2. figurat Locuință, sălaș; reședință. 3. figurat (peiorativ; urmat de determinări) Loc (ascuns) unde se ticluiește și de unde se propagă o acțiune potrivnică, dușmănoasă intereselor unei colectivități. ♦ Focar. 4. (În sintagma) Cuibul albinelor = fagurii ocupați cu puiet și cu hrană, în care trăiește și se dezvoltă familia de albine. 5. Groapă mică făcută în pământ, în care se seamănă legume sau cereale. ♦ Mușuroi de pământ făcut, prin prășit, în jurul firelor de porumb, de cartofi etc. ♦ Spațiu restrâns în care se dezvoltă o îngrămădire de plante de același fel. Cuib de lăcrimioare. 6. Mulțime de fermenți de același fel care provoacă înăcrirea vinului, a borșului, a laptelui etc. 7. Loc adăpostit care asigură unei arme automate condiții bune de tragere. • Cuibul corbului = post de observație situat în vârful catargului la anumite nave (de pescuit, de război etc.), în care stă marinarul de veghe. – latina *cubium. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CUIB: CUIB, cuiburi, substantiv neutru 1. Construcție făcută de păsări, de unele mamifere etc. pentru a depune ouăle, a cloci și a scoate pui. 2. figurat Locuință, sălaș; reședință. 3. figurat (peiorativ; urmat de determinări) Loc (ascuns) unde se plănuiește și de unde se propagă o acțiune potrivnică, dușmănoasă intereselor unei colectivități. ♦ Focar. 4. (În sintagma) Cuibul albinelor = fagurii ocupați cu puiet și cu hrană, în care trăiește și se dezvoltă familia de albine. 5. Groapă mică făcută în pământ, în care se seamănă legume sau cereale. ♦ Mușuroi de pământ făcut, prin prășit, în jurul firelor de porumb, de cartofi etc. ♦ Spațiu restrâns în care se dezvoltă o îngrămădire de plante de același fel. Cuib de lăcrimioare. 6. Mulțime de fermenți de același fel care provoacă înăcrirea vinului, a borșului, a laptelui etc. 7. Loc adăpostit care asigură unei arme automate condiții bune de tragere. • Cuibul corbului = post de observație situat în vârful catargului la anumite nave (de pescuit, de război etc.), în care stă marinarul de veghe. – latina *cubium. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CUIB: CUIB cuiburi n. 1) Culcuș pe care și-l fac păsările pentru a depune ouă și a scoate pui. 2) figurat Casa, încăpere în care trăiește cineva; locuință. • A-și face cuib a-și face casă; a se stabili cu traiul. 3) figurat deprindere Loc unde se uneltește ceva. cuib de tâlhari. 4) Groapă mică în pământ în care se seamănă legume sau alte plante. cuib de cartofi. 5) Mușuroi care se face cu sapa la rădăcina unor cereale (porumb, floarea-soarelui, etc.). 6) Grup de fermenți care produc acrirea laptelui, oțetului, a borșului. 7) Parte dintr-un minereu în care sunt concentrate minereuri folositoare. 8): cuib de mitralieră (de armă automată, de foc) loc adăpostit și amenajat pentru tragere. 9): cuib fosilifer îngrămădire de animale și plante fosile. [Monosilabic] /<lat. cubium Forme diferite ale cuvantului cuib: cuiburi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CUIB: CUIB s. 1. bîrlog, culcuș, sălaș, vizuină, (regional) cobîrlău, covru, mișină, vizunie, (prin Banat) cîrtog, (prin Transilvania) scorciob, (prin Banat) viezurime, viezurină. (cuib al unui animal sălbatic.) 2. cuibar. (cuib pentru găini.) 3. mușuroi. (cuib făcut la baza tulpinii porumbului.) 4. maia, (regional) matcă. (cuib pentru înăcrirea borșului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru CUIB: CUIB substantiv 1. Cuibea, mold. (RI I 48). 2. Cuibariu G., mold. (Sd VI 109). 3. Cuibuș, fam., buc. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CUIB: CUIB substantiv verbal adăpost, așezare, casă, cămin, domiciliu, locuință, sălaș. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru cuib: cuib substantiv verbal ADĂPOST. AȘEZARE. CASĂ. CĂMIN. DOMICILIU. LOCUINȚĂ. SĂLAȘ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru cuib: cuib substantiv neutru, plural cúiburi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru cuib: cuib substantiv neutru, plural cúiburi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'CUIB' CuhureștiCUIcuiacuiatCUIBCUIBÁCUIBÁRcuibărașcuibare |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL cuib Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului cuib dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii , 173 15 / V: cuibiub / Plural: cuiburi / Etimologie: moștenit din latinescul *cubium] 1 Culcuș făcut de păsări, de unele mamifere etc. 2 Pfm; îe A-și face cuib A se stabili. 3 Pfm; îe A-și face cuib în cuibul altuia A trăi cu soția altuia. 4 Pfm; Olt; îs cuibul dracului Adulter. 18 îs cuib de viorele Teren acoperit cu multe viorele. 27 Bot; Mol; îc cuibul-pământului, cuibul-rândunelii, cuibul- păsării, cuibul rândunicii Trânji Neottia nidus civis. 28 Bot; reg; îc cuibul-necuratului Șopârliță Veronica chamaedris. 29 Pop; îs cuibul-izvorului Adâncitură dintr-o fântână, din care izvorăște apa. 30 Îs cuibul albinelor Fagurii cu puiet și cu hrană în care trăiește și se dezvoltă familia de albine. 32 Îs cuibul corbului Post de observație de pe catargul unor nave, în care stă marinarul de veghe. CUIB cuiburi n. • A-și face cuib a-și face casă; a se stabili cu traiul. Cuib de tâlhari. Cuib de cartofi. 8: cuib de mitralieră de armă automată, de foc loc adăpostit și amenajat pentru tragere. 9: cuib fosilifer îngrămădire de animale și plante fosile. Cuib al unui animal sălbatic. Cuib pentru găini. Cuib făcut la baza tulpinii porumbului. Cuib pentru înăcrirea borșului. Cuib făcut la baza tulpinii porumbului, la prășit. |
GRAMATICA cuvântului cuib? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului cuib. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul cuib poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE cuib? Vezi cuvântul cuib desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul cuib?[ cu-ib ] Se pare că cuvântul cuib are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL cuib Inţelegi mai uşor cuvântul cuib dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeÎn sintagma Cuibul albinelor = fagurii ocupați cu puiet și cu hrană, în care trăiește și se dezvoltă familia de albine Cuibul corbului = post de observație situat în vârful catargului la anumite nave de pescuit, de război etc În sintagma Cuibul albinelor = fagurii ocupați cu puiet și cu hrană, în care trăiește și se dezvoltă familia de albine Cuibul corbului = post de observație situat în vârful catargului la anumite nave de pescuit, de război etc |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL cuib |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Botulinic, botulinici, adjectiv în sintagma bacil botulinic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul cuib are forma: cúiburi
