Definiție curat

Cautăm definiția cuvântului curat în mai multe dicționare

Definițiile pentru curat din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CURAT:
CURÁT2, -Ă, curați, -te, adjectiv

1. Lipsit de murdărie,, de pete; care nu mai are murdărie, praf etc. Își luă niște haine curate. ISPIRESCU, L. 16. Nurorile... așezară baba într-un așternut curat. CREANGĂ, P.

13.
       • (Adverbial) Mîncînd tot lucruri simple, dar sănătoase și curat gătite, e învederat că nu se cade ca el să ceară mai mult. ODOBESCU, S. III 39.
       • Expresia: A trece (sau a scrie, a copia) pe curat = a transcrie (fără greșeli) pe altă foaie sau caiet. A ieși, sau a scăpa cu fața curată (sau cu obrazul curat) vezi față. A ieși (sau a scoate pe cineva) basma (sau batistă) curată vezi basma.
♦ (Despre aer) Lipsit de impurități, pur, proaspăt, plăcut de respirat. Aerul curat al dimineții îi pătrunse în piept, ca o băutură răcoritoare. DUMITRIU, vezi L. 71.
♦ (Despre o încăpere, gospodărie) Ținut în curățenie, îngrijit. Am intrat pe urmele mamei Anghelina în bucătăria curată. SADOVEANU, N. forme 23.
♦ (Despre ființe) Care nu se murdărește sau nu murdărește nimic în jur; care iubește, care respectă curățenia. Un copil curat.

2. figurat Fără vină, fără greșeală, ireproșabil ca comportare, ca ținută. Toate gîndurile lui se abătură asupra acestei vieți curate. VLAHUȚĂ, O. A. III 36. Au de patrie, virtute nu vorbește liberalul, De ai crede că viața-i e curată ca cristalul? EMINESCU, O.

I. 150

3. figurat Lipsit de perfidie, cinstit, sincer, leal. Aducea, cu veselia curată a chipului și a vorbei lui, nu știu ce aer proaspăt și. sănătos. VLAHUȚĂ, O. A. 511. Azi cînd a mea iubire e-atîtă de curată... Azi văd din a ta vorbă că nu mă înțelegi! EMINESCU, 0. I 233. Mori, mîndră, să mor și eu.,. Și să ne facă o groapă, Să ne-ngroape totodată... C-a fost dragoste curată. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 57.

4. (Despre vase) în care nu sînt murdării, din care se poate mînca sau bea.

5. (Despre cer, văzduh) Fără nori, senin, clar, luminos. Prin văzduhul curat și care începuse să se umple de umbra albastră a serii, trecu o fluturare grăbită și statornică de aripi. DUMITRIU, B. forme 133. Cerul era curat și luminos ca-n zorii zorilor; doar cîteva stele mari mai pîlpîiau, înfricoșate și mirate, gata parcă și ele să moară. REBREANU, R. XI 105. Mai dulce steaua lucește-n miez de noapte, Și-n zori seninul pare mai vesel, mai curat. ALECSANDRI, P. I 125.
♦ (Despre apă, lacrimi, pietre prețioase etc.) Transparent, limpede. Plînse... lăcrimi curate ca diamantul. EMINESCU, N. 27.

6. (Despre voce, glas etc.) Limpede, clar, sonor, cristalin. Un glas așa de dulce și de curat... încît părintele Sosoi... la cea întîi notă zisă de Pisălog începea să plîngă ca un copil. CONTEMPORANUL, VI 197.
       • (Adverbial) Vei binevoi a le învăța pe de rost, pentru ca să le poți cuvînta curat și pe înțeles. NEGRUZZI, S. I 8.

7. figurat Lămurit, deslușit, clar, cinstit, deschis. Cu ăștia o s-avem o dală și-o dată O răfuială! Și socoteala curată O s-o scriem cu altă cerneală! DEȘLIU, G.

10.
       • Expresia: (Familiar) Curată Socoteală = lucru clar, indiscutabil. De-i lovi bărbatul cu lopățica... Se duce de-a tumba peste nouă mări și nouă țări... curată socoteală. ALECSANDRI, T. I 104. Vorbă curată = vorbă spusă fără înconjur, pe șleau, categoric. Vorbă curată! nici un al doilea Nimrod, vînătorul biblic, nici un al doilea sfînt Hubert, vînătorul minunat al creștinilor, eu unul n-am să mă fac. ODOBESCU, S. III

13.
       • (Adverbial, construit cu verbul «a spune») Soare luminat, Spune-mi tu curat Și adevărat: Văzut-ai ori ba... Fată ca a mea? RETEGANUL, P. IV

3. Atunci curat iți spun că nu mai ai ce căuta la casa mea. CREANGĂ, P. 193. Iar tu de omor Să nu le spui lor. Să le spui curat Că m-am însurat Cu-o mîndră crăiasă, A lumii mireasă. ALECSANDRI, P. P. 21.

8. (În opoziție cu amestecat) Fără corpuri străine, pur. Ne-or dărui C-un colac De grîu curat. TEODORESCU, P. P. 16.
       • (Poetic) Soarele-mpletea cu aur argintul lui curat din plete. GOGA, C. P. 11.

9. (În opoziție cu fals) Veritabil, autentic, adevărat. Mi-a vîndut o sticlă proastă drept un diamant curat. ALEXANDRESCU, P. 179.
       • figurat Mi se părea, voinic, stufos și încărcat de ani, cum era, o minune curată. GALACTION, O. I 208. Eu ți-am spus curatul adevăr. ISPIRESCU, L. 42.

10. (În superstiții, mai ales în construcții negative) Asupra căruia nu apasă blestem, verb reflexiv:ajă, care nu-i sub influența, sub puterea demonilor. Ori casa asta nu-i curată, ori s-a cutremurat pămîntul. CREANGĂ, P. 302.
       • Expresia: Nu-i lucru curat = este ceva la mijloc, a intervenit ceva anormal, nefiresc. Mașinca simți că nu e lucru curat, își cunoștea fratele prea bine, pentru ca să nu-i priceapă mișcările, chiar din depărtare. BASSARABESCU, vezi 22. Păsările îi cunoșteau, ele știau că nu-i lucru curat. RETEGANUL, P. IV 68. El pricepuse că beția aia d-atuncea nu fusese lucru curat. ISPIRESCU, L. 107. Bine că am scăpat de belea; că nici lucru curat n-a fost aici. CREANGĂ, P. 68.
Forme diferite ale cuvantului curat: curat-Ă
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

Ce inseamna?

A nu fi lucru curat Fam.

A scăpa cu obrazul curat

Curată socoteală Fam.

Vorbă curată

curat

Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru curat:
curat3, curată [Atestat: COD. VOR. 116/1 / Plural: curatați, curate / Etimologie: cura1] 1 a (Înv) Curățat de foi sau de boabe. 2 a (Înv) Sănătos. 3 a (Îvr; despre deal sau vârf de munte) Fără negură. 4 a (Îvr; despre deal sau vârf de munte) Fără zăpadă. 5 a (Pop; fig) Fără obstacole. 6 a (Pop; fig) Sărac. 7 a (Înv) Iertat. 8 a Lipsit de murdărie Si: nemânjit, nepătat, neprăfuit, nesoios. 9 a (Înv; fig) Neîntinat. 10 a (Îvr; în superstiții; îs) Lunea curată (sau marțea curată etc.) sau moșii cei curatați Fiecare dintre zilele săptămânii care urmează după prima zi a fiecărei luni când se fac molitve și pomeni. 11 sn (Îe) A trece (a scrie etc.) pe curat A transcrie ceva, fără greșeală sau corectură, pe altă foaie sau caiet. 12 a (despre substanțe, materii, metale prețioase) Care nu conține corpuri străine Si: adevărat, neamestecat, pur. 13 a (Îs) Piatră curată Piatră scumpă Si: nestemată. 14 a (Pop; îs) Vin curat Vin veritabil, necontrafăcut. 15 a (Pop; fig; îs) Bani curatați Bani obținuți prin muncă. 16 a (Pop; îs) Venit curat Venit net. 17 a (Fig; despre comportament, ținută) Ireproșabil. 18 a (Fig; despre inimă, suflet, sentimente, cuget etc.) Sincer. 19 a (Fig; despre cer, văzduh) Senin. 20 a (Fig; despre glas, voce) Clar. 21 a (Fam; îs) Vorbă curată Vorbă spusă fără înconjur. 22 a (Pop; îs) Treabă curată Lucru clar. 23 a (Fig) Lămurit. 24 a (despre aer) Lipsit de impurități Si: proaspăt. 25 a (despre o încăpere, o casă) Îngrijit. 26 a (despre apă, lacrimi, pietre prețioase etc.) Transparent. 27 a (despre vase) Din care se poate mânca sau bea Si: (pop) nespurcat. 28 a (Fig; despre sânge) Nobil. 29 a (Fig; despre moarte) Naturală. 30 a (despre ființe) Care iubește curățenia. 31-32 a, av Ordonat. 33 a (Fig) Cinstit. 34 a (Fam; despre femei) Fără menstruație. 35 a (Pop; mai ales despre fete) Cast. 36 a (Fam) Care nu are sau nu a avut (în timpul din urmă) relații sexuale. 37 a (Pop; îs) Duh curat Duh sfânt, benefic. 38 a (Pop; îs) Prea curat (fecioară) Maica-Domnului. 39 a (Pop; în superstiții) Care nu este sub influența diavolului. 40 a (Pop; în superstiții) Asupra căruia nu apasă un blestem, o verb reflexiv:ajă. 41 a (Fam; îe) A nu fi (lucru) curat A fi ceva (anormal) la mijloc Si: blestemat, nefiresc. 42 a (Pop; despre ochi) Binevoitor. 43-44 a, av (Înv) Evident. 45 a (Muz) Care respectă (strict) principiile armoniei.
Forme diferite ale cuvantului curat: curată
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CURAT

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CURAT:
CURÁT, -Ă, curați, -te, adjectiv, adverb

I. Adj.

1. De pe care s-a scos murdăria, lipsit de murdărie, de praf, de pete etc.
       • Expresia: (Substantivat) A trece (sau a scrie etc.) pe curat = a transcrie ceva, fără greșeală sau corectură, pe altă foaie sau pe alt caiet.
♦ (Despre aer) Lipsit de impurități; proaspăt.
♦ (Despre o încăpere, o casă) Bine întreținut; îngrijit.
♦ (Despre vase) Din care se poate mânca sau bea.
♦ (Despre ființe) Care iubește curățenia.

2. figurat Fără vină, decent, ireproșabil (ca ținută, comportare).

3. figurat Cinstit, sincer, leal.
♦ Pur, nevinovat, cast.

4. (Despre cer, văzduh) Fără nori; senin, clar.
♦ (Despre apă, lacrimi, pietre prețioase etc.) Transparent, cristalin, limpede.

5. Pur, neamestecat. Grâu curat.

6. figurat (Despre voce, glas etc.) Sonor, clar, cristalin.

7. figurat Lămurit, deslușit, clar, deschis.
       • Expresia: (familial) Vorbă curată = vorbă spusă fără înconjur, în mod categoric.

8. Veritabil, autentic, adevărat.

9. (În superstiții) Asupra căruia nu apasă un blestem sau o verb reflexiv:ajă; care nu este sub influența diavolului.
       • Expresia: Nu-i lucru curat = este ceva la mijloc, a intervenit ceva anormal, nefiresc.

II. adverb Clar, precis, întocmai, exact.

– vezi cura2.
Forme diferite ale cuvantului curat: curat-Ă
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

CURAT

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CURAT:
CURÁT, -Ă, curați, -te, adjectiv, adverb

I. Adj.

1. Lipsit de murdărie, de praf, de pete etc.
       • Expresia: (Substantivat) A trece (sau a scrie etc.) pe curat = a transcrie ceva, fără greșeală sau corectură, pe altă foaie sau pe alt caiet.
♦ (Despre aer) Lipsit de impurități; proaspăt.
♦ (Despre o încăpere, o casă) Bine întreținut; îngrijit.
♦ (Despre vase) Din care se poate mânca sau bea.
♦ (Despre ființe) Care iubește curățenia.

2. figurat Fără vină, decent, ireproșabil (ca ținută, comportare).

3. figurat Cinstit, sincer, leal.
♦ Pur, nevinovat, cast.

4. (Despre cer, văzduh) Fără nori; senin, clar.
♦ (Despre apă, lacrimi, pietre prețioase etc.) Transparent, cristalin, limpede.

5. Pur, neamestecat. Grâu curat.

6. figurat (Despre voce, glas etc.) Sonor, clar, cristalin.

7. figurat Lămurit, deslușit, clar, deschis.
       • Expresia: (familial) Vorbă curată = vorbă spusă fără înconjur, în mod categoric.

8. Veritabil, autentic, adevărat.

9. (În superstiții) Asupra căruia nu apasă un blestem sau o verb reflexiv:ajă; care nu este sub influența diavolului.
       • Expresia: Nu-i lucru curat = este ceva la mijloc, a intervenit ceva anormal, nefiresc.

II. adverb Chiar, precis, întocmai, exact.

– vezi cura2.
Forme diferite ale cuvantului curat: curat-Ă
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

curat

Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru curat:
curát, -ă adjectiv (despre latina curatus, îngrijit, curat, acurat, saŭ despre côlatus, participiu despre côlare, a strecura. vezi cur 2). Pur, limpede: apă curată. Pur, neamestecat: aur curat. Senin, limpede: aer curat. Spălat, curățat: mînĭ, rufe, pahare curate. figurat Nepătat, cast, nevinovat, neprihănit: cuget curat, dragoste curată. Curatu adevăr, puru adevăr. Sărac și curat, sărac și onest. Aicĭ nu e lucru curat, e ceva neonest, e verb reflexiv:e-o uneltire la mijloc. Curat la inimă, cu inima curată, fără perfidie. A ĭeși basma curată, a scoate pe cineva basma curată, a ĭeși, a scoate nevinovat, necompromis (cam iron.). Maĭca Prea Curată, Maĭca Domnuluĭ. adverb În mod curat, fără pată, fără murdărie: om curat îmbrăcat saŭ îmbrăcat curat, curte măturată curat. Adevărat, clar: ĭ-am spus curat că nu verb reflexiv:eaŭ. Acest om e curat dracu, e chear dracu, e dracu gol. Curat că e dracu, adevărat că e dracu. Curat așa, chear așa. Pe curat, pe o hîrtie curată după ce aĭ redactat definitiv: a scrie. a transcrie o scrisoare pe curat.
Forme diferite ale cuvantului curat: curat-ă marchiz curatde
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

CURAT

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CURAT:
CURAT adjectiv

1. nepătat, (regional) neîntinat, (Transilvania) tistaș. (Haină curat.)

2. spălat. (Așternuturi curat.)

3. îngrijit. (O ținută curat.)

4. neamestecat, pur, simplu. (0 substanță curat; un corp curat.)

5. nativ, neamestecat, pur, (învechit și regional) safi, (Transilvania și Bucovina) prisnic, (învechit) prisne, (figurat) virgin. (Aur curat.)

6. adevărat, autentic, nefalsificat, original, veritabil. (O artă curat.)

7. natural, neamestecat, pur, (învechit și popular) sadea. (Vin curat.)

8. neamestecat, pur, (Transilvania) tistaș. (Grîu curat.)

9. adevărat, autentic, neaoș, veritabil, (popular și fam.) sadea, get-beget. (Moldovean, țăran curat.)

10. clar, cristalin, limpede, pur, transparent, (popular) vioară, (Transilvania) tistaș, (învechit) chiar. (Apă curat.)

11. bun, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, pur, purificat, salubru, sănătos, tare. (Aer curat.)

12. albastru, clar, limpede, pur, senin, străveziu, (livresc) limpid, (Transilvania) tistaș, (învechit) seninat, seninos, (figurat) spălat. (Un cer curat.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CURAT

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CURAT:
CURÁT3 curattă (curatți, curatte)

1) Care nu este murdar; care nu are pete.
• A scăpa cu obrazul curat a ieși nepătat dintr-o situație dubioasă.

2) Care iubește curățenia.

3) figurat Căruia nu i se poate reproșa nimic; fără prihană; cinstit.

4) (despre cer) Care este senin.

5) (despre apă, pietre prețioase) Care este fără impurități; limpede; străveziu.

6) (despre aer) Care nu este viciat; proaspăt.

7) (despre glas) Care este sonor; cristalin.

8) Care nu este amestecat cu nimic; pur. Aur curat.
• Nu-i lucru curat este ceva la mijloc; ceva nu este în ordine. /cf. latina curare
Forme diferite ale cuvantului curat: curattă
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CURAT

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CURAT:
CURÁT1 adverb Chiar, precis, într-adevăr, întocmai, absolut. [Tipătescu:] Eu vampir, ai?... Caraghios! [Pristanda:] Curat caraghioz! CARAGIALE, O. I 102. Asta-i curat vorba ceea: poftim pungă la masă, dacă ți-ai adus de-acasă. CREANGĂ, P. 234. Casa asta cum mai samănă cu casa mea! curat casa mea! ȘEZ. I 54.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

curat

Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru curat:
curat a.

1. în opozițiune cu murdar: apă curată;

2. figurat nepătat: cu cuget curat;

3. natural: nu-i lucru curat;

4. sincer: vorbă curată;

5. figurat onest: sărac și curat. [latina COLATUS, străcurat, limpede]. ║ adverb

1. adevărat: te om avea curat ca pe o mamă Hristos;

2. limpede: i-am spus curat că nu primesc.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

CURAT

Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CURAT:
CURÁT adjectiv verbal candid, cast, cinstit, corect, distinct, evident, feciorelnic, fecioresc, firesc, ideal, incoruptibil, inocent, integru, leal, natural, nealterat, necoruptibil, neprihănit, net, nevinovat, normal, obișnuit, onest, platonic, precis, pudic, pur, spovedit, virgin, virginal.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

curat

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru curat:
curat adjectiv verbal CANDID. CAST. CINSTIT. CORECT. DISTINCT. EVIDENT. FECIORELNIC. FECIORESC. FIRESC. INCORUPTIBIL. INOCENT. INTEGRU. LEAL. NATURAL. NEALTERAT. NECORUPTIBIL. NEPRIHĂNIT. NET. NEVINOVAT. NORMAL. OBIȘNUIT. ONEST. PRECIS. PUDIC. PUR. SPOVEDIT. VIRGIN. VIRGINAL.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CURAT

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CURAT:
CURÁT2 adverb

1) Întru totul; exact; precis; întocmai; chiar. curat vorba ceea: șezi binișor, nu-mi da pace.

2) Bine; cu măiestrie. A scrie curat. A spăla curat.

3) (construit cu verbul a spune) Pe înțeles; limpede; deslușit. /cf. latina curare
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

curat

Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru curat:
curat, -ă, curați, -te adjectiv

1. (despre infracțiuni) fără urme vizibile care să ducă la identificarea făptașului.

2. (despre infractori) cu alibi.

3. legal, care nu este în afara legii.
Forme diferite ale cuvantului curat: curat-ă
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

curat

Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru curat:
curat2 sn [Atestat: SANDU-ALDEA, A. M. 133 / Plural: curaturi / Etimologie: cura1] (Înv) 1 verb reflexiv:emea când se curăță porumbul. 2 (Reg; despre jocuri; îlav) Pe (sau la) curate Pe câștigate.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CURAT

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CURAT:
CURÁT1 n.: A scrie (a trece sau a copia) pe curat a scrie (a trece sau a copia) un text de pe ciornă într-o formă îngrijită. /cf. latina curare
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

CURAT

Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CURAT:
CURÁT adverb vezi chiar, drept, exact, explicit, expres, întocmai, precis, răspicat, tocmai.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

curat

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru curat:
curat adverb vezi CHIAR. DREPT. EXACT. EXPLICIT. EXPRES. ÎNTOCMAI. PRECIS. RĂSPICAT. TOCMAI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

curat

Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru curat:
curat1 substantiv masculin [Atestat: DA / Plural: curatați / Etimologie: franceza curé] Preot paroh în biserica catolică.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

Curat

Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Curat:
Curat ≠ amestecat, murdar, necurat, zoios, mârșav, lipos
Definiție sursă: Dicționar de antonime

curat

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru curat:
curát adjectiv masculin, plural curáți; forme singular curátă, plural curáte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

CURAT

Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru CURAT:
CURÁT adjectiv, adverb vezi clar, deslușit, lămurit, limpede.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

curat

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru curat:
curat adjectiv, adverb vezi CLAR. DESLUȘIT. LĂMURIT. LIMPEDE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

curat

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru curat:
curát adjectiv masculin, plural curáți; forme curátă, plural curáte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CUVINTE APROPIATE DE 'CURAT'

curăstare curastră curăstrat curastru CURÁT CURĂȚÁ curățăciune curățală curățale

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL curat

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului curat dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

Curat3, curată [Atestat: COD.

116/1 / Plural: curatați, curate / Etimologie: cura1] 1 a Înv Curățat de foi sau de boabe.

10 a Îvr; în superstiții; îs Lunea curată sau marțea curată etc.

sau moșii cei curatați Fiecare dintre zilele săptămânii care urmează după prima zi a fiecărei luni când se fac molitve și pomeni.

pe curat A transcrie ceva, fără greșeală sau corectură, pe altă foaie sau caiet.

13 a Îs Piatră curată Piatră scumpă Si: nestemată.

14 a Pop; îs Vin curat Vin veritabil, necontrafăcut.

15 a Pop; fig; îs Bani curatați Bani obținuți prin muncă.

16 a Pop; îs Venit curat Venit net.

21 a Fam; îs Vorbă curată Vorbă spusă fără înconjur.

22 a Pop; îs Treabă curată Lucru clar.

37 a Pop; îs Duh curat Duh sfânt, benefic.

38 a Pop; îs Prea curat fecioară Maica-Domnului.

41 a Fam; îe A nu fi lucru curat A fi ceva anormal la mijloc Si: blestemat, nefiresc.

Haină curat.

Așternuturi curat.

O ținută curat.

0 substanță curat; un corp curat.

Aur curat.

O artă curat.

Vin curat.

Grîu curat.

Moldovean, țăran curat.

Apă curat.

Aer curat.

Un cer curat.

CURÁT3 curattă curatți, curatte 1 Care nu este murdar; care nu are pete.

• A scăpa cu obrazul curat a ieși nepătat dintr-o situație dubioasă.

Aur curat.

• Nu-i lucru curat este ceva la mijloc; ceva nu este în ordine.

Haină curat.

Așternuturi curat.

O ținută curat.

Grâu curat.

Aer curat.

Curat vorba ceea: șezi binișor, nu-mi da pace.

A scrie curat.

A spăla curat.

133 / Plural: curaturi / Etimologie: cura1] Înv 1 verb reflexiv:emea când se curăță porumbul.

2 Reg; despre jocuri; îlav Pe sau la curate Pe câștigate.

: A scrie a trece sau a copia pe curat a scrie a trece sau a copia un text de pe ciornă într-o formă îngrijită.

Curat1 substantiv masculin [Atestat: DA / Plural: curatați / Etimologie: franceza curé] Preot paroh în biserica catolică.

GRAMATICA cuvântului curat?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului curat.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul curat poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul curat sa indeplinească rolul de: substantiv masculin, adjectiv masculin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi

CUM DESPART ÎN SILABE curat?

Vezi cuvântul curat desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul curat?

[ cu-rat ]
Se pare că cuvântul curat are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL curat

Inţelegi mai uşor cuvântul curat dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe

A trece sau a scrie, a copia pe curat = a transcrie fără greșeli pe altă foaie sau caiet

Familiar Curată Socoteală = lucru clar, indiscutabil

Vorbă curată = vorbă spusă fără înconjur, pe șleau, categoric

Nu-i lucru curat = este ceva la mijloc, a intervenit ceva anormal, nefiresc

pe curat = a transcrie ceva, fără greșeală sau corectură, pe altă foaie sau pe alt caiet

familial Vorbă curată = vorbă spusă fără înconjur, în mod categoric

Nu-i lucru curat = este ceva la mijloc, a intervenit ceva anormal, nefiresc

pe curat = a transcrie ceva, fără greșeală sau corectură, pe altă foaie sau pe alt caiet

familial Vorbă curată = vorbă spusă fără înconjur, în mod categoric

Nu-i lucru curat = este ceva la mijloc, a intervenit ceva anormal, nefiresc

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL curat

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A se culca odată cu găinile?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
desigur
ansamblu de măsuri privind stabilirea, asigurarea și coordonarea mijloacelor de producție și a forței de muncă în vederea desfășurării producției cu maximum de eficiență economică
a se culca foarte devreme
balanță cu brațe egale, întrebuințată pentru determinarea densității solidelor și a lichidelor
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?