 | as |
|
| Curativ [ cu-ra-tiv ] VEZI SINONIME PENTRU curativ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului curativ în mai multe dicționareDefinițiile pentru curativ din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CURATIV: CURATÍV, -Ă, curativi, -e, adjectiv Care lecuiește, vindecă; lecuitor, tămăduitor. Izvoarele și apele cu efecte curative sînt supuse regimului sanitar stabilit de organele indicate în articulat 13. B. O. 1953, 101. Forme diferite ale cuvantului curativ: curativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CURATIV: CURATÍV, -Ă, curativi, -e, adjectiv Care lecuiește, vindecă. • Medicină curativă = parte a medicinii care se ocupă cu tratarea și cu vindecarea bolilor. – Din limba franceza curatif. Forme diferite ale cuvantului curativ: curativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CURATIV: CURATÍV, -Ă, curativi, -e, adjectiv Care lecuiește, vindecă. • Medicină curativă = parte a medicinii care se ocupă cu tratarea și cu vindecarea bolilor. – Din limba franceza curatif. Forme diferite ale cuvantului curativ: curativ-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru curativ: curativ, curativă [Atestat: COSTINESCU / Plural: curativi, curative / Etimologie: franceza curatif] 1 a Care vindecă Si: lecuitor, tămăduitor, vindecător. 2 sn Substanță vindecătoare. Forme diferite ale cuvantului curativ: curativă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru CURATIV: CURATÍV, -Ă adjectiv care vindecă o medicină curativă = parte a medicinei care se ocupă cu tratarea și vindecarea bolilor. (< limba franceza curatif) Forme diferite ale cuvantului curativ: curativ-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru curativ: *curatív, -ă adjectiv (despre latina curare, curatum, a îngriji). Care are de scop să vindece, să cureze: metoadă curativă. Forme diferite ale cuvantului curativ: curativ-ă marchiz curativde Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CURATIV: CURATIV adjectiv (medicina) (rar) lecuitor, tămăduitor, vindecător. (Tratament curativ.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru CURATIV: CURATÍV, -Ă adjectiv Care vindecă; (familial) tămăduitor. [< limba franceza curatif]. Forme diferite ale cuvantului curativ: curativ-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CURATIV: CURATÍV curativă (curativi, curative) Care vindecă; care lecuiește. /<fr. curatif Forme diferite ale cuvantului curativ: curativă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru curativ: curatív adjectiv masculin, plural curatívi; forme singular curatívă, plural curatíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru curativ: curatív adjectiv masculin, plural curatívi; forme curatívă, plural curatíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru curativ: curativ a. ce privește sau are de scop vindecarea boalei. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'CURATIV' CURĂȚITÓRCURĂȚITORÍEcurățitoriucurățiturăCURATÍVCURĂTOÁRECURATÓRcuratorecuratorie |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL curativ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului curativ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Curativ, curativă [Atestat: COSTINESCU / Plural: curativi, curative / Etimologie: franceza curatif] 1 a Care vindecă Si: lecuitor, tămăduitor, vindecător. Tratament curativ. Tratament curativ. CURATÍV curativă curativi, curative Care vindecă; care lecuiește. |
GRAMATICA cuvântului curativ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului curativ. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul curativ poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE curativ? Vezi cuvântul curativ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul curativ?[ cu-ra-tiv ] Se pare că cuvântul curativ are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL curativ Inţelegi mai uşor cuvântul curativ dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Medicină curativă = parte a medicinii care se ocupă cu tratarea și cu vindecarea bolilor Medicină curativă = parte a medicinii care se ocupă cu tratarea și cu vindecarea bolilor CURATÍV, -Ă adjectiv care vindecă o medicină curativă = parte a medicinei care se ocupă cu tratarea și vindecarea bolilor |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL curativ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma gușă de conductă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
