 | as |
|
| Datină [ da-ti-nă ] VEZI SINONIME PENTRU datină PE ESINONIME.COM definiția cuvântului datina în mai multe dicționareDefinițiile pentru datina din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DATINĂ: DÁTINĂ, datini, substantiv feminin 1. Obicei sau deprindere (moștenită din timpuri vechi) consacrată și devenită tradițională pentru o colectivitate de oameni; tradiție, uzanță. Acolo la munte, noi nu cunoaștem stăpîn, nici nu obijduim pe semenii noștri. Trăim în frăție, după datină și dreptate. SADOVEANU, N. forme 179. Dar iată că mireasa-n prag s-arată, Și, după vechea datină păgînă, Ea își desprinde vălul ei de fată. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 17. Ce e datina? O lege! Zi o lege strămoșească! Bună-n verb reflexiv:emuri, dar ce poate să nu se mai potrivească Celor ce cu propășirea s-au născut în verb reflexiv:emea lor. DAVILA, vezi vezi 154. 2. (Rar) Rost. Ce să-i fac eu, dacă așa e basmul? Va să-l spui și eu după cum este șartul și datina lui. ODOBESCU, S. III 197. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru datină: dátină substantiv feminin [Atestat: URECHE, LET. I, 316/16 / V: (înv) dédidatina, (reg) détdatina / Plural: datinani, (înv) datinane / Etimologie: vsl дадина] 1 (Asr) Regulă (2). 2 Deprindere păstrată din timpuri vechi, consacrată prin tradiție și caracteristică pentru un popor sau pentru o colectivitate mai restrânsă. 3 (Rar; îla) De datina Tradițional. 4 (Îlav) După datina (sau potrivit datinanei) Conform tradiției. 5 (Îal) Conform uzanței. 6-7 (Îvr; îlv) A (se) lua (sau a (se) face) datina A (se) încetățeni. 8 (Îvp; adesea precedat de verbul a avea) Ceea ce este moștenit. 9 (Îvp; adesea precedat de verbul a avea) Particularitate. 10 (Îvp; pex; adesea precedat de verbul a avea) Obișnuință. 11 (Înv) Dată2. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DATINĂ: DATINĂ s. 1. fel, obicei, rînduială, tradiție, uz, uzanță, (învechit și popular) rînd, (popular) dată, lege, (învechit și regional) pomană, (regional) orîndă, (Transilvania) sucă, (prin Banat) zacon, (învechit) pravilă, predanie, șart, tocmeală, (turcism învechit) adet. (Așa-i datina din bătrîni.) 2. (juridic) consuetudine, cutumă, obicei, tradiție, uz, uzanță. (Practică consacrată prin datina.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DATINĂ: DÁTINĂ, datini, substantiv feminin 1. Obicei sau deprindere consfințită în timp și devenită tradițională pentru o colectivitate de oameni; tradiție, uzanță. 2. (Rar) Regulă, tipic. – Din limba slavă (veche) dĕdina „moștenire”. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru datină: dátină, în vest détină, în est (vechĭ) dédină forme, plural ĭ (vechea slavă dĕdina, moștenire, infl. de dativ vezi dediță. Cp. cu baștină). Obiceĭ, deprindere, uz: cum este datina harțuluĭ (Cost. 1, 339). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DATINĂ: DÁTINĂ datinai forme Obișnuință de viață colectivă, tradițională, devenită lege nescrisă a unui popor sau a unei comunități omenești. [G.-D. datinei] /<sl. dĕdina Forme diferite ale cuvantului datina: datinai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru datină: datină forme 1. obiceiu fixat: datini străbune; 2. plural apucături: datini bune [Derivat din dată, care, în Banat, are sensul de datină, adică ceva dat, stabilit]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dătina: dătiná verb reflexiv: [Atestat: ALR I, 130/298 / prezentul indicativ: datinanez / Etimologie: datină] (Reg) A se obișnui. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru datină: dátină substantiv feminin, genitiv dativ articulat dátinii; plural dátini Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru datină: dátină substantiv feminin, genitiv dativ articulat dátinii; plural dátini Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DATINA' dătătúrădátedățéscdáticăDÁTINĂDATISCAdatívDațodatolít |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL datină Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului datină dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I, 316/16 / V: înv dédidatină, reg détdatină / Plural: datinăni, înv datinăne / Etimologie: vsl дадина] 1 Asr Regulă 2. 3 Rar; îla De datină Tradițional. 4 Îlav După datină sau potrivit datinănei Conform tradiției. 6-7 Îvr; îlv A se lua sau a se face datină A se încetățeni. Așa-i datină din bătrîni. Practică consacrată prin datină. Așa-i datină din bătrâni. DÁTINĂ datinăi forme Obișnuință de viață colectivă, tradițională, devenită lege nescrisă a unui popor sau a unei comunități omenești. Dătiná verb reflexiv: [Atestat: ALR I, 130/298 / prezentul indicativ: datinănez / Etimologie: datină] Reg A se obișnui. |
GRAMATICA cuvântului datină? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului datină. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul datină poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE datină? Vezi cuvântul datină desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul datină?[ da-ti-nă ] Se pare că cuvântul datină are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL datină |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ceva la adresa cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul datină are forma: dátini
